SPECIALISTI / Vasile CONSTANTIN: PROPUNERI PENTRU REDRESAREA RUGBYULUI (cu referinta directa la sectorul de copii si juniori)

1. PROBLEMATICA DE ORDIN CONCEPTUAL


     a. Redefinirea functiilor sociale ale jocului de rugby:
     - mijloc de formare si educare a tinerilor;
     - mijloc de participare si reperezentare internationala;
     Se impune:
     - raspandirea jocului de rugby ca un mijloc sportiv-pedagogic in mediul scolar in scop de divestisment si de petrecere a timpului liber, deci cu cerinte minime de pregatire, utilizand forme de joc elementar;
     - incadrarea organizativa si metodologica corespunzatoare a sectiilor de performanta in vederea cresterii competitivitatii rugbyului nostru;
     - elaborarea de criterii si modele cu perspectiva profesionalizarii jucatorilor etc.
     b. Consolidarea climatului moral si de incredere in aria rugbyului:
     - responsabilitati in acest sens pentru:
     - comisiile federale;
     - comitetele regionale;
     - cluburile si sectiile de rugby;
     - corpul de tehnicieni si corpul de arbitrii.
     Nota:
     - fiecare comisie trebuie sa-si marcheze obiective, sarcini si exigente precise vizand climatul moral;
     - cluburile si sectiile de rugby trebuie sa accentueze munca educativa (impuse reguli si baremuri);
     - tehnicienii pe langa sarcinile de specializare sportiva trebuie sa-si manifeste complex functia educativa, de pedagogi; trebuie creat un cadru comportamental obligatoriu de indeplinit atat in procesul de instruire cat si in competitie si, de asemenea, in alte actiuni sportive (deplasari, tabere, etc.);
     - corpul de arbitri trebuie asanat de viciile si acuzele ce planeaza in jurul lui. (Conducerile federatiei, in ciuda faptelor si inregistrarilor de jocuri, etc. cerea la nesfarsit dovezi, greu de obtinut de la antrenori lasi si tematori ca vor fi lasati, ca intodeuna, la discretia arbitrilor. Consider implicatiile aranjamentelor catastrofale pentru nivelul instruirii si a angajamentului sportiv in general);
     c. Modernizarea procesului de instruire:
     - actualizarea cunostintelor tehnicienilor prin:
     - cursuri obligatorii de perfectionare;
     - diferite materiale didactice (casete, pliante, baterii de mijloace de perfectionare fizica si tehnica, etc.);
     Nota:
     - este inadmisibila lipsa de informatie metodologica ce le-a fost rezervata tehnicienilor nostri, in timp ce se stie de investitiile ce le fac altii in acest sens; chiar FIRA-AER elaboreaza periodic studii necunoscute antrenorilor nostri;
     - este inadmisibila indolenta si lipsa de interes a unor antrenori pentru perfectionare si inexplicabila este lipsa in masa la rarele ocazii de a participa la un simpozion sau stagiu cu tehnicieni romani sau straini.

2. MASURI ORGANIZATORICE


     Important:
     Orice persoana investita cu sarcini organizatorice sau metodologice in FRR trebuie in cel mai scurt timp sa-si concretizeze intentiile intr-un program-proiect clar si cu termeni precisi de aplicare.
     a. Organele federale (personal salariat si comisii: presedinti si membri):
     - incadrate cu persoane disponibile si competente;
     Nota:
     - in comisii federale si comitete regionale trebuie solicitat concursul persoanelor competente si, foarte important, disponibile pentru desfasurarea activitatii; Cand ma refer la disponibilitate ma gandesc la capacitatea, puterea si entuziasmul de a elabora si aplica un proiect;
     b. Comitetele regionale:
     - precizari de atributii:
     - popularizarea rugbyului in zona;
     - actiunii concrete de dezvoltarea activitatii de copii si de juniori;
     - organizarea competitiilor regionale;
     - incadrarea cu un metodist-organizator salariat;
     c. Cadrul competitional (imbunatatit si diversificat):
     La nivel de copii si juniori mici:
     - punctat participarea si calitatea pregatirii:
     - organizarea de turnee regionale (3-4 pe sezon) cu calificarea pentru turneele nationale;
     - turneele nationale (multiplicate - 4 anual);
     La nivel de juniori si tineret-rezerve:
     - jocuri de selectionate regionale (juniori I, juniori II, juniori III);
     - campionat national de tineret rezerve;
     La nivel de seniori, propun campionat pe doua serii (actual play-off si play-out):
     d. Loturile nationale de juniori:
     - organizat trialuri largi si testarea periodica a pregatirii la cele trei categori de juniori;
     - accentuat instruirea in tabere perfect organizate;
     - la fiecare categorie constituit lotul A si B, pe varste;
     - popularizati jucatorii internationali si recompensate sectiile si antrenorii remarcati in promovarea sportivilor la loturile nationale.
     Nota: - la baza unor generatii de juniori competitive pe plan mondial ('94, '95, '96) a stat o activitate de depistare timpurie, de constientizare si mobilizare a sportivilor, de orientarea instruirii acestora.
     e. Corpul de tehnicieni:
     - reevaluarea profilului si personalitatii antrenorului de copii si de juniori (si a celor de seniori);
     - reconsiderarea si aplicarea Statutului Antrenorului, cu:
     - aprecierea activitatii anuale (viza anuala: vizand activitatea practica si participarea la actiunile FRR, CR. - implicarea complex in instruirea practica si in perf. profesionala (organizarea de doua stagii anual cu testarea si validarea antrenorilor);
     - largirea numarului antrenorilor si perfectionarea specifica a fiecarui esalon;
     - identificarea studentilor de la ANEF specializ. rugby si dirijarea spre locuri disponibile (orase, cluburi, scoli);
     - munca intensa pentru atragerea jucatorilor cu calitati pedagogice;
     - participarea antrenorilor de copii si de juniori la stagii internationale
     f) Cresterea numarului de practicanti:
     - la copii si juniori;
     - obligativitatea Cluburilor, Asociatiilor si Sectiilor pentru organizarea activitatii de copii si juniori;
     - accentuarea activitatii scolare: identificarea scolilor, orientarea instruirii, amplificarea compet.
     - fiecare antrenor sa nominalizeze 2-3 scoli unde poate desfasura activitatea; fiecare club-sectie de asemenea;
     - ajutorul material si metodologic al FRR.
     Nota:
     - este inadmisibil sa existe o grupare cu baza sportiva pentru rugby si cu traditie in localitate, iar aceasta sa nu serveasca rugbyul si propriul interes prin desfasurarea activitatii de copii si juniori.
     Propun elaborarea unui plan pentru fiecare categorie, esalonat pe ani si conditionata prin punctarea (sau depunctarea) in clasament a primei echipe. Consider ca este numai o problema de fireasca exigenta si de buna intelegere a actiunii (de vazut exemplul francez);
     Problema este gasirea unei strategii, inventarierea scolilor unde rugbyul poate prinde si o campanie ampla dintr-un inceput, sustinuta de Comitetele Regionale, Cluburile si sectiile de rugby si facuta de toti tehnicienii si cati mai multi jucatori (antrenorii federali)
     - reinfiintarea unor echipe de seniori:
     – identificarea echipelor desfiintate cu baza sportiva disponibila pentru rugby;
     – identificarea persoanelor disponibile de reluarea activitatii;
     – ajutorul initial al FRR: echipament, baloane;
     – organizarea unei competitii speciale: turnee deschise (4 pe sezon);

3. MASURI METODOLOGICE


     a. Actiuni de popularizarea rugbyului (prezentat in special ca un mijloc educativ):
     - editarea de afise, pliante, carti de prezentare (desene);
     - actiunea gen “fiecare jucator aduce un prieten” (stimulata cu premii pentru: mai multi adusi, mai bine dezvoltati, etc.);
     Nota: - trebuie produs un impact amplu asupra tinerilor prin mijloace atractive si sugestive. Actiunile din scoli trebuie amplificate cu sensibilizarea deoportiva a copiilor, profesorilor si parintilor. Am facut odata un afis stiind ca fiecare copil si-l doreste in camera sa, fiind un real imbold pentru pasul spre rugby. Cred ca efectul a fost cel scontat.
     b. Reconsiderarea procesului de selectie si initiere:
     - atragerea in selectie a elementelor ce indeplinesc criteriile de dezvoltare fizica, calitati motrice si calitati psiho-morale;
     - tratarea corespunzatoare a metodologiei invatarii si perfectionarii tehnico-tactica;
     - accentuarea muncii educative legat de pregatire-competitie si comportament civic (extrasportiv);
     Nota:
     - sectiile, echipele de performanta trebuie obligate sa indeplineasca anumite cerinte privind calitatea sportivilor, orientate spre cresterea potentialului rugbyului nostru.
     Pentru categoriile de juniori 2 si 3 am aplicat in anii 1991-92 aceste cerinte, echipele prezente la turneele finale fiind obligate sa le indeplineasca, si anume:
     - la juniori III: (a) 5 sportivi peste 185 cm, dintre care 2 peste 190 cm si (b) 5 sportivi care sa alerge 100 m in 12.5 sec, deasemeni probe de forta;
     Pentru juniori II talia era 190 si 195 cm si 12.0-12.3 sec. timpul de alergare. Cerintele vor accentua preocuparea antrenorilor in selectie pentru gabarit, dar si pentru pregatirea nespecifica a jucatorilor (importanta la aceasta varsta).
     - referitor la aplicarea unei metodologi adecvate in invatarea si perfectionarea tehnicii si tacticii de joc se impune elaborarea de programe optime respectand particularitatile varstei, legile didacticii si ultimile noutati pe plan mondial.
     c. Valorificarea in rugbyul de performanta a trasaturilor native a tinerilor nostri (curaj, daruire, tenacitate, rezistenta, etc);
     - modernizarea jocului inaintasilor - consolidarea jocului liniilor dinapoi;
     Nota 1:
     - capacitatile native relevate in jocul inaintasilor nostri, celebri odata si dovedide azi din cand in cand (in unele jocuri ale juniorilor, Dinamo-Brigrend) sunt o realitate si trebuie revalorificate printr-o pregatire fizica, tehnico-tactica si psihologica adecvata la cerintele si evolutia dinamicii de joc.
     Consider ca o eroare s-a produs asupra echipelor nationale, obligand inaintasii la un comportament cuminte, sanctionandu-se grav si interzicandu-se orice riposta la jocul incorect al adversarului, de dragul unui fair-play unilateral.
     Terorizati de duritatea adversarilor, presati de “super corectitudinea” conducatorilor, (probabil si pe fondul unei pregatiri precare intr-una dintre verigi), jucatorii nostri au pierdut treptat- treptat neinfricarea ce ii facuse celebri. Inchipuiti-va jocul cu francezii de acum vreo zece ani, unde adversarii aveau in prima linie niste “teroristi” (de le Begles) ce macelareau totul in fata, in timp ce ii obligam pe ai nostri sa fie buni samariteni (!);
     - privitor la liniile dinapoi, consider ca o sarcina generala poate fi depistarea elementelor complet dotate fizic si psihic (intelectual) pentru cerintele jocului la acest nivel;
     Nominalizarea de la cea mai frageda varsta si dirijarea pregatirii pentru un numar mare de mijlocasi, centri si fundasi.
     Nota 2:
     Propun ca premierile jucatorilor internationali sa fie stimulante si angajante in acelasi timp, astfel:
     - jumatate din suma sa se dea la data jocului castigat, iar cealalta jumatate la sfarsitul turneului (Natiunilor) o data cu indeplinirea obiectivului.