ROMÂNIA / JUNIORI / ANIVERSARE: S-au împlinit 30 de ani de când Stejăreii au cucerit „bronzul” la Campionatul Mondial de rugby!
De Marian Burlacu, 12 Apr. 2026
Rugby-ul românesc are o istorie îndelungată, centenară. Iar această istorie este presărată cu victorii deosebite. Iar una dintre acestea a fost obținută in aprilie 1996, la Brescia (Italia). Atunci echipa de rugby juniori a României a ocupat locul 3 la Campionatul Mondial U19, întrecând (32-6) Scoția, în meciul pentru medalia de bronz. Din generația pregatită atunci de Alexandru Achim și Gheorghe Dragomirescu Rahtopol, precum și de antrenorul federal Neluțu Iacob, s-au ridicat jucători de mare valoare precum Sorin Socol, declarat MVP-ul turneului, Alexandru Manta, Florin Corodeanu, Petre Mitu, Ionuț Tofan și Gabriel Brezoianu, care au apărat mai apoi, timp de mai bine de un deceniu, culorile primei reprezentative. (Foto: Mircea Mateescu)
Trebuie subliniat că succesul repurtat de Stejarei, acum 20 de ani, n-a fost deloc întâmplător. Cu un an înainte, la ediția găzduită de București, echipa României, din care au făcut parte, printre alții, Petru Bălan și Alin Petrache, se clasa pe locul 5 deși nu a pierdut niciun meci pe teren (a făcut doar un egal, 27-27 cu Franța, dupa ce la pauza a fost condusă cu 20-0)... După disputa cu Țara Galilor (22-15), în miez de noapte, la Comsia de Disciplină, Ivan a fost găsit vinovat de un gest nesportiv (într-o aglomerare, și-a mușcat un adversar despre care a spus mai apoi că îl… mușcase și pe el), gest neobservat de arbitru, astfel că naționala noastră a pierdut la „masa verde” un meci câștigat pe teren… Așa că Stejăreii n-au intrat în lupta pentru titlul mondial, ci au evoluat pentru locurile 5-6, depășind Scoția.
Un an mai târziu, echipa pregătită de Alexandru Achim și Gheorghe Dragomirescu, cu Neluțu Iacob în postura de antrenor federal, cu Gheorghe Huștiu în aceea de manager și avându-l pe arbitrul Mircea Paraschivescu drept sfătuitor în privința regulamentului de joc, a fost foarte aproape să dispute finala competiției. Sau, dacă ne amintim de o declarație mai veche a lui Robert Antonin, care a pregatit echipa de juniori a Franței și în 1995, la București, când a fost campioană, și în 1996, la Brescia, „ar fi meritat să câștige titlul mondial”.
România n-a cucerit titlul și n-a jucat nici finala. Victorioasă în meciurile din grupa cu Taiwan (51-0) și cu Italia (27-5), naționala noastra de juniori a disputat semifinala cu Țara Galilor. Și a condus cu 17-14 până spre final de meci, când a beneficiat de o penalitate. Cu toate că distanța față de buturi era mare, s-a decis să se execute în loc să se trimită în margine, cu repunerea noastră, ceea ce ar fi făcut să treaca timpul… Iar balonul trimis de Gabriel Brezoianu nu și-a atins ținta, căzând în fața „H”-urilor adverse. Galezii au recuperat și, după câteva pase, în care s-a spus, la acea vreme, că au comis și un ”inainte”, au marcat un eseu transformat. Așa că România s-a înclinat (17-21) și a disputat meciul pentru locurile 3-4, impunându-se clar (32-6) în fața Scoției. S-a cucerit astfel medalia de bronz la Campionatul Mondial de rugby juniori.
Din lotul folosit la acea ediție a CM au făcut parte rugbyști valoroși, majoritatea apărând mai apoi, timp de vreo zece ani, și culorile reprezentativei de seniori. Pot fi amintiți Sorin Socol, care a fost declarat și cel mai bun jucător al turneului, Alexandru Manta, socotit a fi cel mai complet rugbyst al turneului, Florin Corodeanu, Cristian Mocanu, Cosmin Cioriciu, Andrei Bătrân, Gabriel Brezoianu, Dumitru Marian, Petre Mitu, Ionuț Tofan, Vasile Butuc, Marian Damaschin sau Marian Ezaru.
Întrebat în 2011, într-un interviu pe care l-am publicat în „Adevărul”, care a fost cel mai frumos moment al carierei sale, Sorin Socol a răspuns: „Cele de la juniori. Când ești copil apreciezi mult mai bine lucrurile decât atunci când ai devenit adult. Titlul de cel mai bun jucător al Mondialelor de juniori din 1996, de la Brescia, l-am apreciat foarte mult. Veneam dintr-o țară ca România unde rugby-ul se practica în condiții care nu se puteau compara cu cele din Franța sau Africa de Sud. Nu aveam vestiare pe atunci… Nu dispuneam de condițiile care există astăzi, măcar la națională. Apoi, plecând în Franța, am început să învăț ce înseamnă să ai concurență pe post”.
Istoria Campionatului Mondial de juniori debutează în 1969. Competiția a fost inițiată de Federația Internațională de Rugby Amator (FIRA), însă a avut statut de Campionat European. Și a rămas așa până prin anii 90 deși la ea au participat și echipe de pe alte continente, una dintre ele, Argentina, reușind să o câștige în 1987, 1989, 1990, 1991 și 1993. În 1994, printre participante a apărut Africa de Sud, iar un an dupa aceea, la București, când s-a mărit numărul participantelor în prima grupă valorică, s-a putut vorbi pentru prima oară despre Campionatul Mondial de juniori (U19). În 2001/2002, întrecerea a fost preluata de International Rugby Board (World Rugby), FIRA devenind Asociația Europeană de Rugby (FIRA-AER / Rugby Europe).
În afara medaliei de bronz cucerită la CM 1996, România a câștigat titlul european în 1972 și 1973, medalia de argint în 1974, 1975 și 1976, respectiv pe aceea de bronz în 1969, 1971, 1985 și 1986.
CM juniori (U19) – Brescia 1996
Semifinale
Țara Galilor – România 21-17
Argentina – Scoția 41-20
Meci pentru locurile 3-4
România – Scoția 32-6
Finala
Argentina – Țara Galilor 34-7
Palmares CE/CM de junior
CE de juniori (U19) – organizat de FIRA
1969 (în Spania): 1. Franța, 2. Maroc, 3. ROMÂNIA, 4. Italia
1970 (în Franța): 1. Franța, 2. Spania, 3. Italia, 4. Maroc
1971 (în Maroc): 1. Franța, 2. Italia, 3. ROMÂNIA, 4. Spania
1972 (în Italia): 1. ROMÂNIA, 2. Spania, 3. Franța, 4. Cehoslovacia
1973 (în România): 1. ROMÂNIA, 2. Franța, 3. Spania, 4. Italia
1974 (în Germania): 1. Franța, 2. ROMÂNIA, 3. Spania, 4. Italia
1975 (în Spania): 1. Franța, 2. ROMÂNIA, 3. Spania, 4. Italia
1976 (în Franța): 1. Franța, 2. ROMÂNIA, 3. Spania, 4. Italia
1977 (în Olanda): 1. Franța, 2. Italia, 3. Portugalia, 4. URSS
1978 (în Italia): 1. Franța, 2. Italia, 3. URSS, 4. Portugalia
1979 (în Portugalia): 1. Franța, 2. URSS, 3. Italia, 4. Spania
1980 (în Tunisia): 1. Franța, 2. Italia, 3. Spania, 4. URSS
1981 (în Spania): 1. Franța, 2. Spania, 3. Italia, 4. România
1982 (în Elveția): 1. Franța, 2. Italia, 3. Spania, 4. URSS
1983 (în Maroc): 1. Franța, 2. Italia, 3. Spania, 4. Germania
1984 (în Polonia): 1. Italia, 2. Franța, 3. Spania, 4. Germania
1985 (în Belgia): 1. Franța, 2. Italia, 3. ROMÂNIA, 4. URSS
1986 (în România): 1. Franța, 2. Italia, 3. ROMÂNIA, 4. URSS
1987 (în Germania): 1. Argentina, 2. Franța, 3. URSS, 4. Italia
1988 (în Iugoslavia): 1. Franța, 2. URSS, 3. Italia, 4. ROMÂNIA
1989 (în Portugalia): 1. Argentina, 2. URSS, 3. Franța, 4. Italia
1990 (în Italia): 1. Argentina, 2. Franța, 3. Italia, 4. URSS
1991 (în Franța): 1. Argentina, 2. Franța, 3. Italia, 4. URSS
1992 (în Spania): 1. Franța, 2. Argentina, 3. Italia, 4. Spania
1993 (în Franța): 1. Argentina, 2. Franța, 3. Italia, 4. Polonia
1994 (în Franța): 1. Africa de Sud, 2. Italia, 3. Franța, 4. Argentina
CM de juniori (U19) – organizat de FIRA
1995 (în România): 1. Franța, 2. Argentina, 3. Africa de Sud, 4. Italia
1996 (în Italia): 1. Argentina, 2. Țara Galilor, 3. ROMÂNIA, 4. Scoția
1997 (în Argentina): 1. Argentina, 2. Franța, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda
1998 (în Franța): 1. Irlanda, 2. Franța, 3. Argentina, 4. Canada
1999 (în Țara Galilor): 1. Noua Zeelandă, 2. Țara Galilor, 3. Africa de Sud, 4. Irlanda
2000 (în Franța): 1. Franța, 2. Australia, 3. Noua Zeelandă, 4. Țara Galilor
2001 (în Chile): 1. Noua Zeelandă, 2. Franța, 3. Australia, 4. Țara Galilor
Numar titluri/alte finale disputate
1. Franța 19/11
2. Argentina 7/2
3. Noua Zeelandă 5/3
4. Africa de Sud 3/1
5. ROMÂNIA 2/3
6. Italia 1/9
7. Australia 1/1
8. Irlanda 1/0
9-10. Spania 0/3
9-10. URSS 0/3
11. Țara Galilor 0/2
12. Maroc 0/1
CM de juniori (U19) – organizat de International Rugby Board (IRB)
2002 (în Italia): 1. Noua Zeelandă, 2. Franța, 3. Africa de Sud, 4. Argentina
2003 (în Franța): 1. Africa de Sud, 2. Noua Zeelandă, 3. Franța, 4. Argentina
2004 (în Africa de Sud): 1. Noua Zeelandă, 2. Franța, 3. Africa de Sud, 4. Anglia
2005 (în Africa de Sud): 1. Africa de Sud, 2. Noua Zeelandă, 3. Australia, 4. Anglia
2006 (în Emiratele Arabe Unite): 1. Australia, 2. Noua Zeelandă, 3. Anglia, 4. Franța
2007 (în Irlanda): 1. Noua Zeelandă, 2. Africa de Sud, 3. Australia 4. Țara Galilor
Număr titluri/alte finale disputate
1. Noua Zeelandă 3/3
2. Africa de Sud 2/1
3. Australia 1/0
4. Franța 0/2
CM de juniori (U20) – organizat de IRB
(competiția s-a organizat în locul CM U19 si CM U21)
2008 (în Țara Galilor): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Țara Galilor
2009 (în Japonia): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Australia
2010 (în Argentina): 1.Noua Zeelandă, 2. Australia, 3. Africa de Sud, 4. Anglia
2011 (în Italia): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Australia, 4. Franța
2012 (în Africa de Sud): 1. Africa de Sud, 2. Noua Zeelandă, 3. Țara Galilor, 4. Argentina
2013 (în Franța): 1. Anglia, 2. Țara Galilor, 3. Africa de Sud, 4. Noua Zeelandă
2014 (în Noua Zeelandă): 1. Anglia, 2. Africa de Sud, 3. Noua Zeelandă, 4. Irlanda
2015 (în Italia): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Franța
2016 (în Anglia): 1. Anglia, 2. Irlanda, 3. Argentina, 4. Africa de Sud
2017 (în Georgia): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Franța
2018 (în Franța): 1. Franța, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Noua Zeelandă
2019 (în Argentina): 1. Franța, 2. Australia, 3. Africa de Sud, 4. Argentin
2020 (în Italia): nu s-a disputat din cauza pandemiei de Covid-19
2021: nu s-a disputat din cauza pandemiei de Covid-19
2022: nu s-a disputat din cauza pandemiei de Covid-19
2023 (în Africa de Sud): 1. Franța, 2. Irlanda, 3. Africa de Sud, 4. Anglia
2024 (în Africa de Sud): 1. Anglia, 2. Franța, 3. Noua Zeelandă, 4. Irlanda
2025 (în Italia): 1. Africa de Sud, 2. Noua Zeelandă, 3. Argentina, 4. Franța
2026 (în Georgia): turneul se desfășoară între 27 iunie și 18 iulie
Numar titluri/alte finale disputate
1. Noua Zeelanda 6/2
2. Anglia 4/6
3. Franța 3/1
4. Africa de Sud 2/1
5. Australia 0/2
6. Irlanda 0/2
7. Tara Galilor 0/1
Trebuie subliniat că succesul repurtat de Stejarei, acum 20 de ani, n-a fost deloc întâmplător. Cu un an înainte, la ediția găzduită de București, echipa României, din care au făcut parte, printre alții, Petru Bălan și Alin Petrache, se clasa pe locul 5 deși nu a pierdut niciun meci pe teren (a făcut doar un egal, 27-27 cu Franța, dupa ce la pauza a fost condusă cu 20-0)... După disputa cu Țara Galilor (22-15), în miez de noapte, la Comsia de Disciplină, Ivan a fost găsit vinovat de un gest nesportiv (într-o aglomerare, și-a mușcat un adversar despre care a spus mai apoi că îl… mușcase și pe el), gest neobservat de arbitru, astfel că naționala noastră a pierdut la „masa verde” un meci câștigat pe teren… Așa că Stejăreii n-au intrat în lupta pentru titlul mondial, ci au evoluat pentru locurile 5-6, depășind Scoția.
Un an mai târziu, echipa pregătită de Alexandru Achim și Gheorghe Dragomirescu, cu Neluțu Iacob în postura de antrenor federal, cu Gheorghe Huștiu în aceea de manager și avându-l pe arbitrul Mircea Paraschivescu drept sfătuitor în privința regulamentului de joc, a fost foarte aproape să dispute finala competiției. Sau, dacă ne amintim de o declarație mai veche a lui Robert Antonin, care a pregatit echipa de juniori a Franței și în 1995, la București, când a fost campioană, și în 1996, la Brescia, „ar fi meritat să câștige titlul mondial”.
România n-a cucerit titlul și n-a jucat nici finala. Victorioasă în meciurile din grupa cu Taiwan (51-0) și cu Italia (27-5), naționala noastra de juniori a disputat semifinala cu Țara Galilor. Și a condus cu 17-14 până spre final de meci, când a beneficiat de o penalitate. Cu toate că distanța față de buturi era mare, s-a decis să se execute în loc să se trimită în margine, cu repunerea noastră, ceea ce ar fi făcut să treaca timpul… Iar balonul trimis de Gabriel Brezoianu nu și-a atins ținta, căzând în fața „H”-urilor adverse. Galezii au recuperat și, după câteva pase, în care s-a spus, la acea vreme, că au comis și un ”inainte”, au marcat un eseu transformat. Așa că România s-a înclinat (17-21) și a disputat meciul pentru locurile 3-4, impunându-se clar (32-6) în fața Scoției. S-a cucerit astfel medalia de bronz la Campionatul Mondial de rugby juniori.
Din lotul folosit la acea ediție a CM au făcut parte rugbyști valoroși, majoritatea apărând mai apoi, timp de vreo zece ani, și culorile reprezentativei de seniori. Pot fi amintiți Sorin Socol, care a fost declarat și cel mai bun jucător al turneului, Alexandru Manta, socotit a fi cel mai complet rugbyst al turneului, Florin Corodeanu, Cristian Mocanu, Cosmin Cioriciu, Andrei Bătrân, Gabriel Brezoianu, Dumitru Marian, Petre Mitu, Ionuț Tofan, Vasile Butuc, Marian Damaschin sau Marian Ezaru.
Întrebat în 2011, într-un interviu pe care l-am publicat în „Adevărul”, care a fost cel mai frumos moment al carierei sale, Sorin Socol a răspuns: „Cele de la juniori. Când ești copil apreciezi mult mai bine lucrurile decât atunci când ai devenit adult. Titlul de cel mai bun jucător al Mondialelor de juniori din 1996, de la Brescia, l-am apreciat foarte mult. Veneam dintr-o țară ca România unde rugby-ul se practica în condiții care nu se puteau compara cu cele din Franța sau Africa de Sud. Nu aveam vestiare pe atunci… Nu dispuneam de condițiile care există astăzi, măcar la națională. Apoi, plecând în Franța, am început să învăț ce înseamnă să ai concurență pe post”.
Istoria Campionatului Mondial de juniori debutează în 1969. Competiția a fost inițiată de Federația Internațională de Rugby Amator (FIRA), însă a avut statut de Campionat European. Și a rămas așa până prin anii 90 deși la ea au participat și echipe de pe alte continente, una dintre ele, Argentina, reușind să o câștige în 1987, 1989, 1990, 1991 și 1993. În 1994, printre participante a apărut Africa de Sud, iar un an dupa aceea, la București, când s-a mărit numărul participantelor în prima grupă valorică, s-a putut vorbi pentru prima oară despre Campionatul Mondial de juniori (U19). În 2001/2002, întrecerea a fost preluata de International Rugby Board (World Rugby), FIRA devenind Asociația Europeană de Rugby (FIRA-AER / Rugby Europe).
În afara medaliei de bronz cucerită la CM 1996, România a câștigat titlul european în 1972 și 1973, medalia de argint în 1974, 1975 și 1976, respectiv pe aceea de bronz în 1969, 1971, 1985 și 1986.
CM juniori (U19) – Brescia 1996
Semifinale
Țara Galilor – România 21-17
Argentina – Scoția 41-20
Meci pentru locurile 3-4
România – Scoția 32-6
Finala
Argentina – Țara Galilor 34-7
Palmares CE/CM de junior
CE de juniori (U19) – organizat de FIRA
1969 (în Spania): 1. Franța, 2. Maroc, 3. ROMÂNIA, 4. Italia
1970 (în Franța): 1. Franța, 2. Spania, 3. Italia, 4. Maroc
1971 (în Maroc): 1. Franța, 2. Italia, 3. ROMÂNIA, 4. Spania
1972 (în Italia): 1. ROMÂNIA, 2. Spania, 3. Franța, 4. Cehoslovacia
1973 (în România): 1. ROMÂNIA, 2. Franța, 3. Spania, 4. Italia
1974 (în Germania): 1. Franța, 2. ROMÂNIA, 3. Spania, 4. Italia
1975 (în Spania): 1. Franța, 2. ROMÂNIA, 3. Spania, 4. Italia
1976 (în Franța): 1. Franța, 2. ROMÂNIA, 3. Spania, 4. Italia
1977 (în Olanda): 1. Franța, 2. Italia, 3. Portugalia, 4. URSS
1978 (în Italia): 1. Franța, 2. Italia, 3. URSS, 4. Portugalia
1979 (în Portugalia): 1. Franța, 2. URSS, 3. Italia, 4. Spania
1980 (în Tunisia): 1. Franța, 2. Italia, 3. Spania, 4. URSS
1981 (în Spania): 1. Franța, 2. Spania, 3. Italia, 4. România
1982 (în Elveția): 1. Franța, 2. Italia, 3. Spania, 4. URSS
1983 (în Maroc): 1. Franța, 2. Italia, 3. Spania, 4. Germania
1984 (în Polonia): 1. Italia, 2. Franța, 3. Spania, 4. Germania
1985 (în Belgia): 1. Franța, 2. Italia, 3. ROMÂNIA, 4. URSS
1986 (în România): 1. Franța, 2. Italia, 3. ROMÂNIA, 4. URSS
1987 (în Germania): 1. Argentina, 2. Franța, 3. URSS, 4. Italia
1988 (în Iugoslavia): 1. Franța, 2. URSS, 3. Italia, 4. ROMÂNIA
1989 (în Portugalia): 1. Argentina, 2. URSS, 3. Franța, 4. Italia
1990 (în Italia): 1. Argentina, 2. Franța, 3. Italia, 4. URSS
1991 (în Franța): 1. Argentina, 2. Franța, 3. Italia, 4. URSS
1992 (în Spania): 1. Franța, 2. Argentina, 3. Italia, 4. Spania
1993 (în Franța): 1. Argentina, 2. Franța, 3. Italia, 4. Polonia
1994 (în Franța): 1. Africa de Sud, 2. Italia, 3. Franța, 4. Argentina
CM de juniori (U19) – organizat de FIRA
1995 (în România): 1. Franța, 2. Argentina, 3. Africa de Sud, 4. Italia
1996 (în Italia): 1. Argentina, 2. Țara Galilor, 3. ROMÂNIA, 4. Scoția
1997 (în Argentina): 1. Argentina, 2. Franța, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda
1998 (în Franța): 1. Irlanda, 2. Franța, 3. Argentina, 4. Canada
1999 (în Țara Galilor): 1. Noua Zeelandă, 2. Țara Galilor, 3. Africa de Sud, 4. Irlanda
2000 (în Franța): 1. Franța, 2. Australia, 3. Noua Zeelandă, 4. Țara Galilor
2001 (în Chile): 1. Noua Zeelandă, 2. Franța, 3. Australia, 4. Țara Galilor
Numar titluri/alte finale disputate
1. Franța 19/11
2. Argentina 7/2
3. Noua Zeelandă 5/3
4. Africa de Sud 3/1
5. ROMÂNIA 2/3
6. Italia 1/9
7. Australia 1/1
8. Irlanda 1/0
9-10. Spania 0/3
9-10. URSS 0/3
11. Țara Galilor 0/2
12. Maroc 0/1
CM de juniori (U19) – organizat de International Rugby Board (IRB)
2002 (în Italia): 1. Noua Zeelandă, 2. Franța, 3. Africa de Sud, 4. Argentina
2003 (în Franța): 1. Africa de Sud, 2. Noua Zeelandă, 3. Franța, 4. Argentina
2004 (în Africa de Sud): 1. Noua Zeelandă, 2. Franța, 3. Africa de Sud, 4. Anglia
2005 (în Africa de Sud): 1. Africa de Sud, 2. Noua Zeelandă, 3. Australia, 4. Anglia
2006 (în Emiratele Arabe Unite): 1. Australia, 2. Noua Zeelandă, 3. Anglia, 4. Franța
2007 (în Irlanda): 1. Noua Zeelandă, 2. Africa de Sud, 3. Australia 4. Țara Galilor
Număr titluri/alte finale disputate
1. Noua Zeelandă 3/3
2. Africa de Sud 2/1
3. Australia 1/0
4. Franța 0/2
CM de juniori (U20) – organizat de IRB
(competiția s-a organizat în locul CM U19 si CM U21)
2008 (în Țara Galilor): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Țara Galilor
2009 (în Japonia): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Australia
2010 (în Argentina): 1.Noua Zeelandă, 2. Australia, 3. Africa de Sud, 4. Anglia
2011 (în Italia): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Australia, 4. Franța
2012 (în Africa de Sud): 1. Africa de Sud, 2. Noua Zeelandă, 3. Țara Galilor, 4. Argentina
2013 (în Franța): 1. Anglia, 2. Țara Galilor, 3. Africa de Sud, 4. Noua Zeelandă
2014 (în Noua Zeelandă): 1. Anglia, 2. Africa de Sud, 3. Noua Zeelandă, 4. Irlanda
2015 (în Italia): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Franța
2016 (în Anglia): 1. Anglia, 2. Irlanda, 3. Argentina, 4. Africa de Sud
2017 (în Georgia): 1. Noua Zeelandă, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Franța
2018 (în Franța): 1. Franța, 2. Anglia, 3. Africa de Sud, 4. Noua Zeelandă
2019 (în Argentina): 1. Franța, 2. Australia, 3. Africa de Sud, 4. Argentin
2020 (în Italia): nu s-a disputat din cauza pandemiei de Covid-19
2021: nu s-a disputat din cauza pandemiei de Covid-19
2022: nu s-a disputat din cauza pandemiei de Covid-19
2023 (în Africa de Sud): 1. Franța, 2. Irlanda, 3. Africa de Sud, 4. Anglia
2024 (în Africa de Sud): 1. Anglia, 2. Franța, 3. Noua Zeelandă, 4. Irlanda
2025 (în Italia): 1. Africa de Sud, 2. Noua Zeelandă, 3. Argentina, 4. Franța
2026 (în Georgia): turneul se desfășoară între 27 iunie și 18 iulie
Numar titluri/alte finale disputate
1. Noua Zeelanda 6/2
2. Anglia 4/6
3. Franța 3/1
4. Africa de Sud 2/1
5. Australia 0/2
6. Irlanda 0/2
7. Tara Galilor 0/1
Articole similare
17 Apr. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 4-A / CSTIM - CSDIN 23-24: Conduși la pauză, Buldogii au revenit spectaculos și s-au impus la Timișoara
Meci spectaculos la Timișoara, pe stadionul „Gheorghe Rășcanu”, între formația gazdă SCM USV și Dinamo București. Bănățenii s-au desprins (18-7) până la pauză,...
17 Apr. 2026
ROMÂNIA / COPII & JUNIORI: Pe Stadionul Olimpia se va disputa un turneu AMRB în memoria lui Valeriu Irimescu
Asociația Municipală de Rugby București (AMRB) a anunțat că turneul numărul 3 de mini-rugby din această primăvară va fi dedicat memoriei celui care a fost rugbystul de valoare mondială, iar...
16 Apr. 2026
APARIȚIE EDITORIALĂ: Ziaristul sportiv Chris Thau a spus cine l-a inspirat în alegerea titlului cărții despre Irimescu / VIDEO
În urmă cu mai bine de o săptămână, la Muzeul Sportului din București a fost lansată cartea „Misterul Irimescu rămâne nedezlegat”. Scrisă de jurnalistul...
16 Apr. 2026
ROMÂNIA / CLUBURI: La despărțirea de Știința Baia Mare, Mihai Dico va da lovitura de începere a meciului cu Steaua
În rugby-ul românesc sunt multe cazuri de rugbyști care și-au legat numele de o singură echipă de club. E adevărat, numărul acestora devine tot mai mic în condițiile actuale...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
