SIX NATIONS 2025 / ISTORIE: Competiția s-a lansat în 1882, România n-a fost invitată în anii 80
De Marian Burlacu, 27 Ian. 2025
Turneul celor 6 Națiuni la rugby este una dintre cele mai „bătrâne" competiţii sportive. Cunoscut acum, în întreaga lume, sub apelativul Six Nations, acesta a reunit la început doar echipele a patru naţiuni, cele din Marea Britanie și Irlanda (Home Union). Competiția a cunoscut în 1910 integrarea Franței, iar nouă decenii mai târziu (2000) a Italiei. Țara Galilor, Scoția și Irlanda au cele mai multe ediții bifate (130), selecționata „Penelor de struț” împărțind primul loc cu Anglia după numărul clasărilor pe locul 1 (39). (Foto: Guinness Men's Six Nations)
Totul a început într-o zi de luni, 27 martie 1871, atunci când s-au înfruntat naţionalele (n.a. naţională vine de la naţiune) Angliei şi Scoţiei (acestea făceau parte, şi atunci, dintr-o singură ţară, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord). Desfăşurat pe Raeburn Place din Edinburgh (un stadion de cricket, neexistând atunci unul de rugby), meciul a adus faţă-n faţă două echipe a câte 20 de jucători.
Cum au aliniat 14 înaintaşi, cu unul mai mult decât adversarii lor, scoţienii au marcat primii un eseu pe grămadă, prin Angus Buchanan. Englezii nu s-au lăsat nici ei mai prejos, aşa că Reginald Birkett a restabilit egalitatea plonjând cu balonul în terenul de ţintă advers. În cele din urmă, Scoţia s-a impus prin încercarea înscrisă de William Cross, care a transformat.
Dacă ar fi să folosim punctajul de acum (5 puncte pentru eseu, 2 puncte pentru tranformare), atunci am putea spune că gazdele s-au impus cu 12-7. La acea vreme însă, numai eseul transformat era contabilizat. Aşa că a fost 1-0 pentru Scoţia...
Acel meci a deschis seria disputelor interţări, iar primele care au intrat în acest joc au fost cele vorbitoare de limbă engleză. Irlanda a jucat primul ei meci în 1875, iar Ţara Galilor în 1881, ambele având acelaşi adversar (istoric): Anglia. În 1883, după doisprezece ani de meciuri amicale, a debutat Turneul celor 4 Naţiuni sub denumirea Home International Championship, însă la primele ediţii ale sale, exceptând-o pe cea din 1884, din diverse motive, nu s-au disputat toate meciurile. Aşa s-a întâmplat în 1883, când Irlanda şi Ţara Galilor nu s-au întâlnit. În 1885, 1887 şi 1889, din cauza neînţelegerilor dintre federaţiile reprezentând cele 4 Naţiuni, s-a repetat această situaţie.
Apoi au apărut excluderile din competiţie... Anglia n-a primit permisiunea de a participa în 1888 şi 1889 pentru că a refuzat să se afilieze la International Rugby Football Board (actualul World Rugby). Acest for devenit mai apoi mondial s-a născut în urma unui dezacord între scoţieni şi englezi în legătură cu valabilitatea unui eseu înscris în meciul direct din 1884. Doi ani mai târziu, Scoţia, Irlanda şi Ţara Galilor au pus bazele IRFB, iar Anglia a aderat în 1890, fiind reprimită în Turneu...
De excludere n-au scăpat nici galezii, în 1897 şi 1898. Şi aceasta după ce s-a aflat că al lor căpitan, Arthur Gould, ar fi fost recompensat pentru evoluţiile sale, fapt care încălca statutul amator impus în rugby. Doar retragerea acestuia a permis ca Ţara Galilor să revină în Turneu.
Rivală a englezilor, Franţa a jucat un rol important în dezvoltarea rugbyului, ea susţinând deseori că acest sport se trage dintr-un joc cu mingea practicat în Hexagon (la soulle). Mai mult decât atât, la fondarea Federaţiei Engleze de Rugby, Arthur Guillemard, un emigrant francez, a propus ca ea să se numească Rugby Football Union, iar cei prezenţi au fost de acord în unanimitate. Era normal, aşadar, ca Franţa să fie acceptată în Turneu. Mai ales că naţionala sa disputase deja meciuri amicale cu cele de peste Canalul Mânecii.
Acceptarea „cocoşilor" s-a produs în 1910, iar din acel moment s-a vorbit despre Turneul celor 5 Naţiuni. S-a stabilit ca la acea ediție fiecare echipă să dispute două meciuri pe teren propriu şi tot atâtea în deplasare (nu era timp ca într-un an să se joace în sistem 1fiecare cu fiecare, tur şi retur").
Francezii nu au rezistat nici ei prea mult în Turneu... În 1 ianuarie 1913, la meciul Franţa - Scoţia 3-21, s-a întâmplat ceva care nu era obişnuit pentru anglo-saxoni. Conduşi prin două eseuri marcate de fundaşul Steward, 1cocoşii" şi-au pierdut capul şi au început să comită o sumedenie de erori, toate sancţionate de arbitrul englez JW Baxter.
Scorul a luat proporţii, iar cei 5.000 de spectatori prezenţi la meci n-au mai putut suporta. După partidă, mulţimea furioasă a invadat terenul şi l-a fugărit pe omul cu fluier... A fost nevoie de intervenţia poliţiei şi a armatei pentru a calma spiritele, iar arbitrul a fost salvat de rugbyştii francezi. Acea întâmplare a făcut ca englezii şi scoţienii să refuze a mai juca împotriva Franţei... Excluderea n-a avut însă efecte prea mari, competiţia fiind oricum întreruptă între 1914 şi 1918, din cauza războiului.
Reprimită în virtutea frăţiei de arme, Franţa avea să cunoască o nouă excludere în 1931, pentru faptul că tolera profesionismul (plăţi către jucători, recrutări între cluburi), dar şi fiindcă jocul său era considerat violent. Meciul cu Ţara Galilor din 1930, de pildă, s-a soldat cu numeroşi jucători accidentaţi, dar şi spectatorii au avut de suferit - cum în afara arenei au rămas 20.000 de oameni, aceştia au forţat accesul, iar în învălmăşeala produsă unii au fost călcaţi în picioare... Exilul „cocoşilor" a durat până în 1939. Cum Federaţia de la Paris rezolvase problema amatorismului, Franţa a revenit în Turneu, însă în 1940 competiţia s-a întrerupt din nou, tot din cauza războiului...
Evenimentele politice aveau să-şi pună amprenta şi pe desfăşurarea Turneului după 1947, anul în care întrecerea a fost reluată. În 1972, de pildă, conflictul nord-irlandez avea să conducă la întreruperea lui. De fapt, atunci nu s-a putut face un clasament final pentru că Ţara Galilor şi Scoţia au refuzat să joace în Irlanda după masacrul de la Londonderry. Din acel moment, la Dublin nu s-a mai intonat God Save the Queen înaintea meciurilor, dar nici imnul Franţei, nici cel al Irlandei (după cum se ştie, din această echipă făceau parte şi nord-irlandezi, care erau supuşi ai Reginei Angliei)... Această interdicţie s-a păstrat până în 1997.
În aceeaşi perioadă a început să se vorbească tot mai des despre includerea României în Turneu. În 1960, „Stejarii" obţinuseră primul succes (11-5) cu Franţa. Au urmat alte cinci - 3-0 (1962), 15-14 (1968), 15-10 (1974), 15-12 (1976) şi 15-0 (1980) -, precum şi două meciuri egale în deplasare (5-5 în 1961 şi 6-6 în 1963).
Britanicii s-au convins de valoarea naţionalei noastre mai apoi, România remizând (13-13) la Dublin, cu Irlanda XV, şi pierzând greu (12-13) la Cardiff, cu Ţara Galilor XV - aceste meciuri nu sunt incluse în palmares. Şi deşi la celebra vizită la Londra a lui Ceauşescu, Regina Elizabeta a II-a i-a vorbit și despre rugby în discursul său (a pomenit de turneul naționalei noastre în Insule), conducătorii Federaţiei de la Bucureşti nu au putut profita de acest moment favorabil. Fără un stadion modern, dezavantajată de vremea nefavorabilă din lunile ianuarie, februarie şi martie, când se disputau meciurile, România avea să rateze o ocazie imensă de a deveni cea de-a şasea echipă participantă la Turneul Naţiunilor. Principalul obstacol l-a reprezentat îndeosebi regimul politic de la noi, implicit acuzaţiile că Bucureştiul încalca drepturile omului.
Dacă România n-a profitat de şansa sa, Italia avea să o facă, fiind acceptată în 2000. Echipa surclasată (69-0) de „Stejari" în 1977 avea să intre în Turneu, care de atunci se numeşte al celor 6 Naţiuni.
Iată palmaresul pe ediții al Turneului celor 4/5/6 Națiuni:
Turneul celor 4 Natiuni
1882-1883: 1. Anglia (TC – Tripla Coroana), 2. Scoția, 3-4. Țara Galilor și Irlanda
1884: 1. Anglia (TC), 2. Scoția, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda (LL – Lingura de Lemn)
1885: Turneu neîncheiat (Scoția și Anglia n-au mai disputat meciul pentru locul 1)
1886: 1-2. Scoția și Anglia, 3-4. Țara Galilor (LL) si Irlanda (LL)
1887: 1. Scoția, 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia
1888: Turneu neîncheiat (echipa Angliei a fost boicotată de celelalte trei formații participante)
1889: Turneu neîncheiat (echipa Angliei a fost boicotată de celelalte trei formații participante)
1890: 1-2. Anglia și Scoția, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda
1891: 1. Scoția (TC), 2. Anglia, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda (LL)
1892: 1. Anglia (TC), 2. Scoția, 3. Irlanda, 4. Țara Galilor (LL)
1893: 1. Țara Galilor (TC), 2. Scoția, 3. Anglia, 4. Irlanda
1894: 1. Irlanda (TC), 2. Anglia, 3-4. Scoția și Țara Galilor
1895: 1. Scoția (TC), 2. Anglia, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda (LL)
1896: 1. Irlanda, 2. Scoția, 3-4. Anglia și Țara Galilor
1897: Turneu neîncheiat (Țara Galilor a fost acuzată de Scoția și de Irlanda de profesionism)
1898: Turneu neîncheiat (Țara Galilor a fost acuzată de Scoția și de Irlanda de profesionism)
1899: 1. Irlanda (TC), 2. Scotia, 3. Tara Galilor, 4. Anglia (LL)
1900: 1. Tara Galilor (TC), 2. Anglia, 3. Scotia, 4. Irlanda
1901: 1. Scotia (TC), 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)
1902: 1. Țara Galilor (TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Scoția (LL)
1903: 1. Scoția (TC), 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)
1904: 1. Scoția, 2-3. Țara Galilor și Anglia, 4. Irlanda
1905: 1. Țara Galilor (TC), 2. Irlanda, 3. Scoția, 4. Anglia (LL)
1906: 1. Țara Galilor, 2. Irlanda, 3. Scoția, 4. Anglia
1907: 1. Scoția (TC), 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)
1908: 1. Țara Galilor (MS - Marele Șlem, TC), 2. Scoția, 3-4. Anglia și Irlanda
1909: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Scoția, 3. Anglia, 4. Irlanda (LL)
Turneul celor 5 Națiuni (a fost inclusă Franța)
1910: 1. Anglia, 2. Țara Galilor, 3. Scoția, 4. Irlanda, 5. Franța (LL)
1911: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Franța, 5. Scoția (LL)
1912: 1-2. Anglia și Irlanda, 3-4. Scoția și Țara Galilor, 5. Franța (LL)
1913: 1. Anglia (MS, TC), 2. Țara Galilor, 3. Scoția, 4. Irlanda, 5. Franța (LL)
1914: 1. Anglia (MS, TC), 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Scoția (LL) și Franța (LL)
1915-1919: Turneul nu s-a desfășurat din cauza războiului
1920: 1-3. Țara Galilor, Scoția și Anglia, 4. Franța, 5. Irlanda (LL)
1921: 1. Anglia (MS, TC), 2-3. Franța și Țara Galilor, 4-5. Scoția și Irlanda
1922: 1. Țara Galilor, 2. Anglia, 3. Scoția, 4-5. Irlanda și Franța
1923: 1. Anglia (MS, TC), 2. Scoția, 3-5. Țara Galilor, Franța și Irlanda
1924: 1. Anglia (MS /TC), 2-3. Scoția și Irlanda, 4-5. Franța și Țara Galilor
1925: 1. Scoția (MS /TC), 2-3. Irlanda și Anglia, 4. Țara Galilor, 5. Franța (LL)
1926: 1-2. Scoția și Irlanda, 3. Țara Galilor, 4. Anglia, 5. Franța (LL)
1927: 1-2. Scoția și Irlanda, 3. Anglia, 4-5. Țara Galilor și Franța
1928: 1. Anglia (MS /TC), 2. Irlanda, 4-5. Țara Galilor, Scoția și Franța
1929: 1. Scoția, 2-3. Țara Galilor și Irlanda, 4. Anglia, 5. Franța (LL)
1930: 1. Anglia, 2-4. Țara Galilor, Irlanda și Franța, 5. Scoția
1931: 1. Țara Galilor, 2-4. Scoția, Irlanda și Franța, 5. Anglia
Turneul celor 4 Națiuni (Franța a fost exclusă)
1932: 1-3. Irlanda, Țara Galilor și Anglia, 4. Scoția (LL)
1933: 1. Scoția (TC), 2-4. Anglia, Irlanda și Țara Galilor
1934: 1. Anglia (TC), 2. Țara Galilor, 3. Scoția, 4. Irlanda (LL)
1935: 1. Irlanda, 2-3. Anglia și Țara Galilor, 4. Scoția
1936: 1. Țara Galilor, 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Scoția (LL)
1937: 1. Anglia (TC), 2. Irlanda, 3. Scoția, 4. Țara Galilor (LL)
1938: 1. Scoția (TC), 2. Țara Galilor, 3. Anglia, 4. Irlanda (LL)
1939: 1-3. Țara Galilor, Irlanda și Anglia, 4. Scoția (LL)
1940-1946: Turneul nu s-a disputat din cauza războiului
Turneul celor 5 Natiuni (Franța a revenit în competiție)
1947: 1-2. Anglia și Țara Galilor, 3-4. Franța și Irlanda, 5. Scoția (LL)
1948: 1. Irlanda (MS, TC), 2-3. Scoția și Franța, 4. Țara Galilor, 5. Anglia
1949: 1. Irlanda (TC), 2-4. Anglia, Franța și Scoția, 5. Țara Galilor
1950: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Scoția, 3-4. Irlanda și Franța, 5. Anglia
1951: 1. Irlanda, 2. Franta, 3. Țara Galilor, 4-5. Scoția și Anglia
1952: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Franța, 5. Scoția (LL)
1953: 1. Anglia, 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Franța, 5. Scoția (LL)
1954: 1-3. Țara Galilor, Anglia (TC) și Franta, 4. Irlanda, 5. Scoția (LL)
1955: 1-2. Țara Galilor și Franța, 3. Scoția, 4. Anglia, 5. Irlanda
1956: 1. Țara Galilor, 2-4. Anglia, Franța și Irlanda, 5. Scoția
1957: 1. Anglia (MS, TC), 2-4. Țara Galilor, Irlanda și Scoția, 5. Franța (LL)
1958: 1. Anglia, 2. Țara Galilor, 3. Franța, 4. Scoția, 5. Irlanda
1959: 1. Franța, 2-4. Irlanda, Țara Galilor și Anglia, 5. Scoția
1960: 1-2. Franța și Anglia (TC), 3. Țara Galilor, 4. Scoția, 5. Irlanda (LL)
1961: 1. Franța, 2-3. Țara Galilor și Scoția, 4. Anglia, 5. Irlanda
1962: 1. Franța, 2. Scoția, 3-4. Anglia și Țara Galilor, 5. Irlanda
1963: 1. Anglia, 2-3. Franța și Scoția, 4. Irlanda, 5. Țara Galilor
1964: 1-2. Țara Galilor și Scoția, 3-4. Franța și Anglia, 5. Irlanda
1965: 1. Țara Galilor, 2-3. Franța și Irlanda, 4. Anglia, 5. Scoția
1966: 1. Țara Galilor, 2-3. Franța și Scoția, 4. Irlanda, 5. Anglia
1967: 1. Franța, 2-4. Anglia, Irlanda și Scoția, 5. Țara Galilor
1968: 1. Franța (MS), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Țara Galilor, 5. Scoția (LL)
1969: 1. Țara Galilor (TC), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Scoția, 5. Franța
1970: 1-2. Franța și Țara Galilor, 3. Irlanda, 4-5. Scoția și Anglia
1971: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Franța, 3-4. Irlanda și Anglia, 5. Scoția
1972: Turneu neterminat (competiția a fost perturbată de conflictul nord-irlandez)
1973: 1-5. Anglia, Franța, Irlanda, Scoția și Țara Galilor
1974: 1. Irlanda, 2-4. Scotia, Țara Galilor și Franța, 5. Anglia
1975: 1. Țara Galilor, 2-4. Scoția, Irlanda și Franța, 5. Anglia
1976: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Franța, 3. Scoția, 4. Irlanda, 5. Anglia (LL)
1977: 1. Franța (MS), 2. Țara Galilor (TC), 3. Anglia, 4. Scoția, 5. Irlanda (LL)
1978: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Franța, 3. Anglia, 4. Irlanda, 5. Scoția (LL)
1979: 1. Țara Galilor (TC), 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Anglia, 5. Scoția
1980: 1. Anglia (MS, TC), 2-3. Irlanda și Țara Galilor, 4-5. Franța și Scoția
1981: 1. Franța (MS), 2-4. Anglia, Scoția și Țara Galilor, 5. Irlanda (LL)
1982: 1. Irlanda (TC), 2-3. Anglia și Scoția, 4-5. Franța și Țara Galilor
1983: 1-2. Franța și Irlanda, 3. Țara Galilor, 4. Scoția, 5. Anglia
1984: 1. Scoția (MS, TC), 2. Franța, 3. Țara Galilor, 4. Anglia, 5. Irlanda (LL)
1985: 1. Irlanda (TC), 2. Franța, 3. Țara Galilor, 4. Anglia, 5. Scoția (LL)
1986: 1-2. Franța și Scoția, 3-4. Țara Galilor și Anglia, 5. Irlanda (LL)
1987: 1. Franța (MS), 2-3, Irlanda și Scoția, 4-5. Țara Galilor și Anglia
1988: 1-2. Țara Galilor (TC) și Franța, 3-4. Anglia și Scoția, 5. Irlanda
1989: 1. Franța, 2-3. Anglia și Scotia, 4-5. Irlanda și Țara Galilor
1990: 1. Scoția (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franța, 4. Irlanda, 5. Țara Galilor (LL)
1991: 1. Anglia (MS, TC), 2. Franța, 3. Scoția, 4-5. Irlanda și Țara Galilor
1992: 1. Anglia (MS, TC), 2. Franța, 3-4. Scoția și Țara Galilor, 5. Irlanda (LL)
1993: 1. Franța, 2. Scoția, 3. Anglia, 4. Irlanda, 5. Țara Galilor
Din această ediție s-a trecut la sistemul de departajare a echipelor aflate la egalitate de puncte
1994: 1. Țara Galilor, 2. Anglia, 3. Franța, 4. Irlanda, 5. Scoția
1995: 1. Anglia (MS, TC), 2. Scoția, 3. Franța, 4. Irlanda, 5. Țara Galilor (LL)
1996: 1. Anglia (TC), 2. Scoția, 3. Franța, 4. Țara Galilor, 5. Irlanda
1997: 1. Franța (MS), 2. Anglia (TC), 3. Țara Galilor, 4. Scoția, 5. Irlanda
1998: 1. Franța (MS), 2. Anglia (TC), 3. Țara Galilor, 4. Scoția, 5. Irlanda (LL)
1999: 1. Scoția, 2. Anglia, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda, 5. Franța
Turneul celor 6 Națiuni (a fost inclusă și Italia)
2000: 1. Anglia, 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Țara Galilor, 5. Scoția, 6. Italia
2001: 1. Anglia, 2. Irlanda, 3. Scoția, 4. Țara Galilor, 5. Franța, 6. Italia (LL)
2002: 1. Franța (MS), 2. Anglia (TC), 3. Irlanda, 4. Scoția, 5. Țara Galilor, 6. Italia (LL)
2003: 1. Anglia (MS, TC), 2. Irlanda, 3. Franța, 4. Scoția, 5. Italia, 6. Țara Galilor (LL)
2004: 1. Franța (MS), 2. Irlanda (TC), 3. Anglia, 4. Țara Galilor, 5. Italia, 6. Scoția (LL)
2005: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Anglia, 5. Scoția, 6. Italia (LL)
2006: 1. Franța, 2. Irlanda (TC), 3. Scoția, 4. Anglia, 5. Țara Galilor, 6. Italia
2007: 1. Franța, 2. Irlanda (TC), 3. Anglia, 4. Italia, 5. Țara Galilor, 6. Scoția
2008: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franța, 4. Irlanda, 5. Scoția, 6. Italia
2009: 1. Irlanda (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franța, 4. Țara Galilor, 5. Scoția, 6. Italia (LL)
2010: 1. Franța (MS), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Țara Galilor, 5. Scoția, 6. Italia
2011: 1. Anglia, 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Țara Galilor, 5. Scoția, 6. Italia
2012: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Franța, 5. Italia, 6. Scoția (LL)
2013: 1. Țara Galilor, 2. Anglia, 3. Scoția, 4. Italia, 5. Irlanda, 6. Franța
2014: 1. Irlanda, 2. Anglia (TC), 3. Țara Galilor, 4. Franța, 5. Scoția, 6. Italia (LL)
2015: 1. Irlanda, 2. Anglia, 3. Țara Galilor, 4. Franța, 5. Italia, 6. Scoția (LL)
2016: 1. Anglia (MS, TC), 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Scoția, 5. Franța, 6. Italia (LL)
2017: 1. Anglia, 2. Irlanda, 3. Franța, 4. Scoția, 5. Țara Galilor, 6. Italia (LL)
2018: 1. Irlanda (MS, TC), 2. Țara Galilor, 3. Scoția, 4. Franța, 5. Anglia, 6. Italia (LL)
2019: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Franța, 5. Scoția, 6. Italia (LL)
2020: 1. Anglia (TC), 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Scoția, 5. Țara Galilor, 6. Italia (LL)
2021: 1. Țara Galilor (TC), 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Scoția, 5. Anglia, 6. Italia (LL)
2022: 1. Franța (MS), 2. Irlanda (TC), 3. Anglia, 4. Scoția, 5. Țara Galilor, 6. Italia
2023: 1. Irlanda (MS, TC), 2. Franța, 3. Scoția, 4. Anglia, 5. Țara Galilor, 6. Italia (LL)
2024: 1. Irlanda (TC), 2. Franța, 3. Anglia, 4. Scoția, 5. Italia, 6. Țara Galilor (LL)
Nota redactiei – S-au folosit urmatoarele abrevieri:
MS – Marele Slem
TC – Tripla Coroana
LL – Lingura de Lemn
Echipele care au realizat Marele Slem (victorii in toate meciurile disputate in cadrul unei editii):
Anglia (13): 1913, 1914, 1921, 1923, 1924, 1928, 1957, 1980, 1991, 1992, 1995, 2003, 2016
Țara Galilor (12): 1908, 19093, 1911, 1950, 1952, 1971, 1976, 1978, 2005, 2008, 2012, 2019
Franta (10): 1968, 1977, 1981, 1987, 1997, 1998, 2002, 2004, 2010, 2022
Irlanda (4): 1948, 2009, 2018, 2023
Scoția (3): 1925, 1984, 1990
Italia (0)
Titluri castigate in Turneu
Anglia 39 (13 Mare Slem) – 128 de participari
Țara Galilor 39 (12 MS) – 130 de participari
Franța 26 (10 MS) – 95 de participari
Irlanda 24 (4 MS) - 130 de participari
Scoția 22 (3 MS) - 130 de participari
Italia 0 – 25 participari
Cum sponsorizarea a devenit posibilă în ultimele decenii, după ce rugbyul în XV a adoptat profesionismul (în 1995), Turneul a primit denumiri influențate de sponsori. Iată câteva dintre acestea: Lloyds TSB Five Nations Championship (1998-1999), Lloyds TSB Six Nations Championship (2000-2002), RBS Six Nations (2003-2017), NatWest Six Nations în ediția din 2018 și Guinness Six Nations din 2019.
Totul a început într-o zi de luni, 27 martie 1871, atunci când s-au înfruntat naţionalele (n.a. naţională vine de la naţiune) Angliei şi Scoţiei (acestea făceau parte, şi atunci, dintr-o singură ţară, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord). Desfăşurat pe Raeburn Place din Edinburgh (un stadion de cricket, neexistând atunci unul de rugby), meciul a adus faţă-n faţă două echipe a câte 20 de jucători.
Cum au aliniat 14 înaintaşi, cu unul mai mult decât adversarii lor, scoţienii au marcat primii un eseu pe grămadă, prin Angus Buchanan. Englezii nu s-au lăsat nici ei mai prejos, aşa că Reginald Birkett a restabilit egalitatea plonjând cu balonul în terenul de ţintă advers. În cele din urmă, Scoţia s-a impus prin încercarea înscrisă de William Cross, care a transformat.
Dacă ar fi să folosim punctajul de acum (5 puncte pentru eseu, 2 puncte pentru tranformare), atunci am putea spune că gazdele s-au impus cu 12-7. La acea vreme însă, numai eseul transformat era contabilizat. Aşa că a fost 1-0 pentru Scoţia...
Acel meci a deschis seria disputelor interţări, iar primele care au intrat în acest joc au fost cele vorbitoare de limbă engleză. Irlanda a jucat primul ei meci în 1875, iar Ţara Galilor în 1881, ambele având acelaşi adversar (istoric): Anglia. În 1883, după doisprezece ani de meciuri amicale, a debutat Turneul celor 4 Naţiuni sub denumirea Home International Championship, însă la primele ediţii ale sale, exceptând-o pe cea din 1884, din diverse motive, nu s-au disputat toate meciurile. Aşa s-a întâmplat în 1883, când Irlanda şi Ţara Galilor nu s-au întâlnit. În 1885, 1887 şi 1889, din cauza neînţelegerilor dintre federaţiile reprezentând cele 4 Naţiuni, s-a repetat această situaţie.
Apoi au apărut excluderile din competiţie... Anglia n-a primit permisiunea de a participa în 1888 şi 1889 pentru că a refuzat să se afilieze la International Rugby Football Board (actualul World Rugby). Acest for devenit mai apoi mondial s-a născut în urma unui dezacord între scoţieni şi englezi în legătură cu valabilitatea unui eseu înscris în meciul direct din 1884. Doi ani mai târziu, Scoţia, Irlanda şi Ţara Galilor au pus bazele IRFB, iar Anglia a aderat în 1890, fiind reprimită în Turneu...
De excludere n-au scăpat nici galezii, în 1897 şi 1898. Şi aceasta după ce s-a aflat că al lor căpitan, Arthur Gould, ar fi fost recompensat pentru evoluţiile sale, fapt care încălca statutul amator impus în rugby. Doar retragerea acestuia a permis ca Ţara Galilor să revină în Turneu.
Rivală a englezilor, Franţa a jucat un rol important în dezvoltarea rugbyului, ea susţinând deseori că acest sport se trage dintr-un joc cu mingea practicat în Hexagon (la soulle). Mai mult decât atât, la fondarea Federaţiei Engleze de Rugby, Arthur Guillemard, un emigrant francez, a propus ca ea să se numească Rugby Football Union, iar cei prezenţi au fost de acord în unanimitate. Era normal, aşadar, ca Franţa să fie acceptată în Turneu. Mai ales că naţionala sa disputase deja meciuri amicale cu cele de peste Canalul Mânecii.
Acceptarea „cocoşilor" s-a produs în 1910, iar din acel moment s-a vorbit despre Turneul celor 5 Naţiuni. S-a stabilit ca la acea ediție fiecare echipă să dispute două meciuri pe teren propriu şi tot atâtea în deplasare (nu era timp ca într-un an să se joace în sistem 1fiecare cu fiecare, tur şi retur").
Francezii nu au rezistat nici ei prea mult în Turneu... În 1 ianuarie 1913, la meciul Franţa - Scoţia 3-21, s-a întâmplat ceva care nu era obişnuit pentru anglo-saxoni. Conduşi prin două eseuri marcate de fundaşul Steward, 1cocoşii" şi-au pierdut capul şi au început să comită o sumedenie de erori, toate sancţionate de arbitrul englez JW Baxter.
Scorul a luat proporţii, iar cei 5.000 de spectatori prezenţi la meci n-au mai putut suporta. După partidă, mulţimea furioasă a invadat terenul şi l-a fugărit pe omul cu fluier... A fost nevoie de intervenţia poliţiei şi a armatei pentru a calma spiritele, iar arbitrul a fost salvat de rugbyştii francezi. Acea întâmplare a făcut ca englezii şi scoţienii să refuze a mai juca împotriva Franţei... Excluderea n-a avut însă efecte prea mari, competiţia fiind oricum întreruptă între 1914 şi 1918, din cauza războiului.
Reprimită în virtutea frăţiei de arme, Franţa avea să cunoască o nouă excludere în 1931, pentru faptul că tolera profesionismul (plăţi către jucători, recrutări între cluburi), dar şi fiindcă jocul său era considerat violent. Meciul cu Ţara Galilor din 1930, de pildă, s-a soldat cu numeroşi jucători accidentaţi, dar şi spectatorii au avut de suferit - cum în afara arenei au rămas 20.000 de oameni, aceştia au forţat accesul, iar în învălmăşeala produsă unii au fost călcaţi în picioare... Exilul „cocoşilor" a durat până în 1939. Cum Federaţia de la Paris rezolvase problema amatorismului, Franţa a revenit în Turneu, însă în 1940 competiţia s-a întrerupt din nou, tot din cauza războiului...
Evenimentele politice aveau să-şi pună amprenta şi pe desfăşurarea Turneului după 1947, anul în care întrecerea a fost reluată. În 1972, de pildă, conflictul nord-irlandez avea să conducă la întreruperea lui. De fapt, atunci nu s-a putut face un clasament final pentru că Ţara Galilor şi Scoţia au refuzat să joace în Irlanda după masacrul de la Londonderry. Din acel moment, la Dublin nu s-a mai intonat God Save the Queen înaintea meciurilor, dar nici imnul Franţei, nici cel al Irlandei (după cum se ştie, din această echipă făceau parte şi nord-irlandezi, care erau supuşi ai Reginei Angliei)... Această interdicţie s-a păstrat până în 1997.
În aceeaşi perioadă a început să se vorbească tot mai des despre includerea României în Turneu. În 1960, „Stejarii" obţinuseră primul succes (11-5) cu Franţa. Au urmat alte cinci - 3-0 (1962), 15-14 (1968), 15-10 (1974), 15-12 (1976) şi 15-0 (1980) -, precum şi două meciuri egale în deplasare (5-5 în 1961 şi 6-6 în 1963).
Britanicii s-au convins de valoarea naţionalei noastre mai apoi, România remizând (13-13) la Dublin, cu Irlanda XV, şi pierzând greu (12-13) la Cardiff, cu Ţara Galilor XV - aceste meciuri nu sunt incluse în palmares. Şi deşi la celebra vizită la Londra a lui Ceauşescu, Regina Elizabeta a II-a i-a vorbit și despre rugby în discursul său (a pomenit de turneul naționalei noastre în Insule), conducătorii Federaţiei de la Bucureşti nu au putut profita de acest moment favorabil. Fără un stadion modern, dezavantajată de vremea nefavorabilă din lunile ianuarie, februarie şi martie, când se disputau meciurile, România avea să rateze o ocazie imensă de a deveni cea de-a şasea echipă participantă la Turneul Naţiunilor. Principalul obstacol l-a reprezentat îndeosebi regimul politic de la noi, implicit acuzaţiile că Bucureştiul încalca drepturile omului.
Dacă România n-a profitat de şansa sa, Italia avea să o facă, fiind acceptată în 2000. Echipa surclasată (69-0) de „Stejari" în 1977 avea să intre în Turneu, care de atunci se numeşte al celor 6 Naţiuni.
Iată palmaresul pe ediții al Turneului celor 4/5/6 Națiuni:
Turneul celor 4 Natiuni
1882-1883: 1. Anglia (TC – Tripla Coroana), 2. Scoția, 3-4. Țara Galilor și Irlanda
1884: 1. Anglia (TC), 2. Scoția, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda (LL – Lingura de Lemn)
1885: Turneu neîncheiat (Scoția și Anglia n-au mai disputat meciul pentru locul 1)
1886: 1-2. Scoția și Anglia, 3-4. Țara Galilor (LL) si Irlanda (LL)
1887: 1. Scoția, 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia
1888: Turneu neîncheiat (echipa Angliei a fost boicotată de celelalte trei formații participante)
1889: Turneu neîncheiat (echipa Angliei a fost boicotată de celelalte trei formații participante)
1890: 1-2. Anglia și Scoția, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda
1891: 1. Scoția (TC), 2. Anglia, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda (LL)
1892: 1. Anglia (TC), 2. Scoția, 3. Irlanda, 4. Țara Galilor (LL)
1893: 1. Țara Galilor (TC), 2. Scoția, 3. Anglia, 4. Irlanda
1894: 1. Irlanda (TC), 2. Anglia, 3-4. Scoția și Țara Galilor
1895: 1. Scoția (TC), 2. Anglia, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda (LL)
1896: 1. Irlanda, 2. Scoția, 3-4. Anglia și Țara Galilor
1897: Turneu neîncheiat (Țara Galilor a fost acuzată de Scoția și de Irlanda de profesionism)
1898: Turneu neîncheiat (Țara Galilor a fost acuzată de Scoția și de Irlanda de profesionism)
1899: 1. Irlanda (TC), 2. Scotia, 3. Tara Galilor, 4. Anglia (LL)
1900: 1. Tara Galilor (TC), 2. Anglia, 3. Scotia, 4. Irlanda
1901: 1. Scotia (TC), 2. Tara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)
1902: 1. Țara Galilor (TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Scoția (LL)
1903: 1. Scoția (TC), 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)
1904: 1. Scoția, 2-3. Țara Galilor și Anglia, 4. Irlanda
1905: 1. Țara Galilor (TC), 2. Irlanda, 3. Scoția, 4. Anglia (LL)
1906: 1. Țara Galilor, 2. Irlanda, 3. Scoția, 4. Anglia
1907: 1. Scoția (TC), 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Anglia (LL)
1908: 1. Țara Galilor (MS - Marele Șlem, TC), 2. Scoția, 3-4. Anglia și Irlanda
1909: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Scoția, 3. Anglia, 4. Irlanda (LL)
Turneul celor 5 Națiuni (a fost inclusă Franța)
1910: 1. Anglia, 2. Țara Galilor, 3. Scoția, 4. Irlanda, 5. Franța (LL)
1911: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Franța, 5. Scoția (LL)
1912: 1-2. Anglia și Irlanda, 3-4. Scoția și Țara Galilor, 5. Franța (LL)
1913: 1. Anglia (MS, TC), 2. Țara Galilor, 3. Scoția, 4. Irlanda, 5. Franța (LL)
1914: 1. Anglia (MS, TC), 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Scoția (LL) și Franța (LL)
1915-1919: Turneul nu s-a desfășurat din cauza războiului
1920: 1-3. Țara Galilor, Scoția și Anglia, 4. Franța, 5. Irlanda (LL)
1921: 1. Anglia (MS, TC), 2-3. Franța și Țara Galilor, 4-5. Scoția și Irlanda
1922: 1. Țara Galilor, 2. Anglia, 3. Scoția, 4-5. Irlanda și Franța
1923: 1. Anglia (MS, TC), 2. Scoția, 3-5. Țara Galilor, Franța și Irlanda
1924: 1. Anglia (MS /TC), 2-3. Scoția și Irlanda, 4-5. Franța și Țara Galilor
1925: 1. Scoția (MS /TC), 2-3. Irlanda și Anglia, 4. Țara Galilor, 5. Franța (LL)
1926: 1-2. Scoția și Irlanda, 3. Țara Galilor, 4. Anglia, 5. Franța (LL)
1927: 1-2. Scoția și Irlanda, 3. Anglia, 4-5. Țara Galilor și Franța
1928: 1. Anglia (MS /TC), 2. Irlanda, 4-5. Țara Galilor, Scoția și Franța
1929: 1. Scoția, 2-3. Țara Galilor și Irlanda, 4. Anglia, 5. Franța (LL)
1930: 1. Anglia, 2-4. Țara Galilor, Irlanda și Franța, 5. Scoția
1931: 1. Țara Galilor, 2-4. Scoția, Irlanda și Franța, 5. Anglia
Turneul celor 4 Națiuni (Franța a fost exclusă)
1932: 1-3. Irlanda, Țara Galilor și Anglia, 4. Scoția (LL)
1933: 1. Scoția (TC), 2-4. Anglia, Irlanda și Țara Galilor
1934: 1. Anglia (TC), 2. Țara Galilor, 3. Scoția, 4. Irlanda (LL)
1935: 1. Irlanda, 2-3. Anglia și Țara Galilor, 4. Scoția
1936: 1. Țara Galilor, 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Scoția (LL)
1937: 1. Anglia (TC), 2. Irlanda, 3. Scoția, 4. Țara Galilor (LL)
1938: 1. Scoția (TC), 2. Țara Galilor, 3. Anglia, 4. Irlanda (LL)
1939: 1-3. Țara Galilor, Irlanda și Anglia, 4. Scoția (LL)
1940-1946: Turneul nu s-a disputat din cauza războiului
Turneul celor 5 Natiuni (Franța a revenit în competiție)
1947: 1-2. Anglia și Țara Galilor, 3-4. Franța și Irlanda, 5. Scoția (LL)
1948: 1. Irlanda (MS, TC), 2-3. Scoția și Franța, 4. Țara Galilor, 5. Anglia
1949: 1. Irlanda (TC), 2-4. Anglia, Franța și Scoția, 5. Țara Galilor
1950: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Scoția, 3-4. Irlanda și Franța, 5. Anglia
1951: 1. Irlanda, 2. Franta, 3. Țara Galilor, 4-5. Scoția și Anglia
1952: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Franța, 5. Scoția (LL)
1953: 1. Anglia, 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Franța, 5. Scoția (LL)
1954: 1-3. Țara Galilor, Anglia (TC) și Franta, 4. Irlanda, 5. Scoția (LL)
1955: 1-2. Țara Galilor și Franța, 3. Scoția, 4. Anglia, 5. Irlanda
1956: 1. Țara Galilor, 2-4. Anglia, Franța și Irlanda, 5. Scoția
1957: 1. Anglia (MS, TC), 2-4. Țara Galilor, Irlanda și Scoția, 5. Franța (LL)
1958: 1. Anglia, 2. Țara Galilor, 3. Franța, 4. Scoția, 5. Irlanda
1959: 1. Franța, 2-4. Irlanda, Țara Galilor și Anglia, 5. Scoția
1960: 1-2. Franța și Anglia (TC), 3. Țara Galilor, 4. Scoția, 5. Irlanda (LL)
1961: 1. Franța, 2-3. Țara Galilor și Scoția, 4. Anglia, 5. Irlanda
1962: 1. Franța, 2. Scoția, 3-4. Anglia și Țara Galilor, 5. Irlanda
1963: 1. Anglia, 2-3. Franța și Scoția, 4. Irlanda, 5. Țara Galilor
1964: 1-2. Țara Galilor și Scoția, 3-4. Franța și Anglia, 5. Irlanda
1965: 1. Țara Galilor, 2-3. Franța și Irlanda, 4. Anglia, 5. Scoția
1966: 1. Țara Galilor, 2-3. Franța și Scoția, 4. Irlanda, 5. Anglia
1967: 1. Franța, 2-4. Anglia, Irlanda și Scoția, 5. Țara Galilor
1968: 1. Franța (MS), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Țara Galilor, 5. Scoția (LL)
1969: 1. Țara Galilor (TC), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Scoția, 5. Franța
1970: 1-2. Franța și Țara Galilor, 3. Irlanda, 4-5. Scoția și Anglia
1971: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Franța, 3-4. Irlanda și Anglia, 5. Scoția
1972: Turneu neterminat (competiția a fost perturbată de conflictul nord-irlandez)
1973: 1-5. Anglia, Franța, Irlanda, Scoția și Țara Galilor
1974: 1. Irlanda, 2-4. Scotia, Țara Galilor și Franța, 5. Anglia
1975: 1. Țara Galilor, 2-4. Scoția, Irlanda și Franța, 5. Anglia
1976: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Franța, 3. Scoția, 4. Irlanda, 5. Anglia (LL)
1977: 1. Franța (MS), 2. Țara Galilor (TC), 3. Anglia, 4. Scoția, 5. Irlanda (LL)
1978: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Franța, 3. Anglia, 4. Irlanda, 5. Scoția (LL)
1979: 1. Țara Galilor (TC), 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Anglia, 5. Scoția
1980: 1. Anglia (MS, TC), 2-3. Irlanda și Țara Galilor, 4-5. Franța și Scoția
1981: 1. Franța (MS), 2-4. Anglia, Scoția și Țara Galilor, 5. Irlanda (LL)
1982: 1. Irlanda (TC), 2-3. Anglia și Scoția, 4-5. Franța și Țara Galilor
1983: 1-2. Franța și Irlanda, 3. Țara Galilor, 4. Scoția, 5. Anglia
1984: 1. Scoția (MS, TC), 2. Franța, 3. Țara Galilor, 4. Anglia, 5. Irlanda (LL)
1985: 1. Irlanda (TC), 2. Franța, 3. Țara Galilor, 4. Anglia, 5. Scoția (LL)
1986: 1-2. Franța și Scoția, 3-4. Țara Galilor și Anglia, 5. Irlanda (LL)
1987: 1. Franța (MS), 2-3, Irlanda și Scoția, 4-5. Țara Galilor și Anglia
1988: 1-2. Țara Galilor (TC) și Franța, 3-4. Anglia și Scoția, 5. Irlanda
1989: 1. Franța, 2-3. Anglia și Scotia, 4-5. Irlanda și Țara Galilor
1990: 1. Scoția (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franța, 4. Irlanda, 5. Țara Galilor (LL)
1991: 1. Anglia (MS, TC), 2. Franța, 3. Scoția, 4-5. Irlanda și Țara Galilor
1992: 1. Anglia (MS, TC), 2. Franța, 3-4. Scoția și Țara Galilor, 5. Irlanda (LL)
1993: 1. Franța, 2. Scoția, 3. Anglia, 4. Irlanda, 5. Țara Galilor
Din această ediție s-a trecut la sistemul de departajare a echipelor aflate la egalitate de puncte
1994: 1. Țara Galilor, 2. Anglia, 3. Franța, 4. Irlanda, 5. Scoția
1995: 1. Anglia (MS, TC), 2. Scoția, 3. Franța, 4. Irlanda, 5. Țara Galilor (LL)
1996: 1. Anglia (TC), 2. Scoția, 3. Franța, 4. Țara Galilor, 5. Irlanda
1997: 1. Franța (MS), 2. Anglia (TC), 3. Țara Galilor, 4. Scoția, 5. Irlanda
1998: 1. Franța (MS), 2. Anglia (TC), 3. Țara Galilor, 4. Scoția, 5. Irlanda (LL)
1999: 1. Scoția, 2. Anglia, 3. Țara Galilor, 4. Irlanda, 5. Franța
Turneul celor 6 Națiuni (a fost inclusă și Italia)
2000: 1. Anglia, 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Țara Galilor, 5. Scoția, 6. Italia
2001: 1. Anglia, 2. Irlanda, 3. Scoția, 4. Țara Galilor, 5. Franța, 6. Italia (LL)
2002: 1. Franța (MS), 2. Anglia (TC), 3. Irlanda, 4. Scoția, 5. Țara Galilor, 6. Italia (LL)
2003: 1. Anglia (MS, TC), 2. Irlanda, 3. Franța, 4. Scoția, 5. Italia, 6. Țara Galilor (LL)
2004: 1. Franța (MS), 2. Irlanda (TC), 3. Anglia, 4. Țara Galilor, 5. Italia, 6. Scoția (LL)
2005: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Anglia, 5. Scoția, 6. Italia (LL)
2006: 1. Franța, 2. Irlanda (TC), 3. Scoția, 4. Anglia, 5. Țara Galilor, 6. Italia
2007: 1. Franța, 2. Irlanda (TC), 3. Anglia, 4. Italia, 5. Țara Galilor, 6. Scoția
2008: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franța, 4. Irlanda, 5. Scoția, 6. Italia
2009: 1. Irlanda (MS, TC), 2. Anglia, 3. Franța, 4. Țara Galilor, 5. Scoția, 6. Italia (LL)
2010: 1. Franța (MS), 2. Irlanda, 3. Anglia, 4. Țara Galilor, 5. Scoția, 6. Italia
2011: 1. Anglia, 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Țara Galilor, 5. Scoția, 6. Italia
2012: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Franța, 5. Italia, 6. Scoția (LL)
2013: 1. Țara Galilor, 2. Anglia, 3. Scoția, 4. Italia, 5. Irlanda, 6. Franța
2014: 1. Irlanda, 2. Anglia (TC), 3. Țara Galilor, 4. Franța, 5. Scoția, 6. Italia (LL)
2015: 1. Irlanda, 2. Anglia, 3. Țara Galilor, 4. Franța, 5. Italia, 6. Scoția (LL)
2016: 1. Anglia (MS, TC), 2. Țara Galilor, 3. Irlanda, 4. Scoția, 5. Franța, 6. Italia (LL)
2017: 1. Anglia, 2. Irlanda, 3. Franța, 4. Scoția, 5. Țara Galilor, 6. Italia (LL)
2018: 1. Irlanda (MS, TC), 2. Țara Galilor, 3. Scoția, 4. Franța, 5. Anglia, 6. Italia (LL)
2019: 1. Țara Galilor (MS, TC), 2. Anglia, 3. Irlanda, 4. Franța, 5. Scoția, 6. Italia (LL)
2020: 1. Anglia (TC), 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Scoția, 5. Țara Galilor, 6. Italia (LL)
2021: 1. Țara Galilor (TC), 2. Franța, 3. Irlanda, 4. Scoția, 5. Anglia, 6. Italia (LL)
2022: 1. Franța (MS), 2. Irlanda (TC), 3. Anglia, 4. Scoția, 5. Țara Galilor, 6. Italia
2023: 1. Irlanda (MS, TC), 2. Franța, 3. Scoția, 4. Anglia, 5. Țara Galilor, 6. Italia (LL)
2024: 1. Irlanda (TC), 2. Franța, 3. Anglia, 4. Scoția, 5. Italia, 6. Țara Galilor (LL)
Nota redactiei – S-au folosit urmatoarele abrevieri:
MS – Marele Slem
TC – Tripla Coroana
LL – Lingura de Lemn
Echipele care au realizat Marele Slem (victorii in toate meciurile disputate in cadrul unei editii):
Anglia (13): 1913, 1914, 1921, 1923, 1924, 1928, 1957, 1980, 1991, 1992, 1995, 2003, 2016
Țara Galilor (12): 1908, 19093, 1911, 1950, 1952, 1971, 1976, 1978, 2005, 2008, 2012, 2019
Franta (10): 1968, 1977, 1981, 1987, 1997, 1998, 2002, 2004, 2010, 2022
Irlanda (4): 1948, 2009, 2018, 2023
Scoția (3): 1925, 1984, 1990
Italia (0)
Titluri castigate in Turneu
Anglia 39 (13 Mare Slem) – 128 de participari
Țara Galilor 39 (12 MS) – 130 de participari
Franța 26 (10 MS) – 95 de participari
Irlanda 24 (4 MS) - 130 de participari
Scoția 22 (3 MS) - 130 de participari
Italia 0 – 25 participari
Cum sponsorizarea a devenit posibilă în ultimele decenii, după ce rugbyul în XV a adoptat profesionismul (în 1995), Turneul a primit denumiri influențate de sponsori. Iată câteva dintre acestea: Lloyds TSB Five Nations Championship (1998-1999), Lloyds TSB Six Nations Championship (2000-2002), RBS Six Nations (2003-2017), NatWest Six Nations în ediția din 2018 și Guinness Six Nations din 2019.
Articole similare
17 Apr. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 4-A / CSTIM - CSDIN 23-24: Conduși la pauză, Buldogii au revenit spectaculos și s-au impus la Timișoara
Meci spectaculos la Timișoara, pe stadionul „Gheorghe Rășcanu”, între formația gazdă SCM USV și Dinamo București. Bănățenii s-au desprins (18-7) până la pauză,...
17 Apr. 2026
ROMÂNIA / COPII & JUNIORI: Pe Stadionul Olimpia se va disputa un turneu AMRB în memoria lui Valeriu Irimescu
Asociația Municipală de Rugby București (AMRB) a anunțat că turneul numărul 3 de mini-rugby din această primăvară va fi dedicat memoriei celui care a fost rugbystul de valoare mondială, iar...
16 Apr. 2026
APARIȚIE EDITORIALĂ: Ziaristul sportiv Chris Thau a spus cine l-a inspirat în alegerea titlului cărții despre Irimescu / VIDEO
În urmă cu mai bine de o săptămână, la Muzeul Sportului din București a fost lansată cartea „Misterul Irimescu rămâne nedezlegat”. Scrisă de jurnalistul...
16 Apr. 2026
ROMÂNIA / CLUBURI: La despărțirea de Știința Baia Mare, Mihai Dico va da lovitura de începere a meciului cu Steaua
În rugby-ul românesc sunt multe cazuri de rugbyști care și-au legat numele de o singură echipă de club. E adevărat, numărul acestora devine tot mai mic în condițiile actuale...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
Comentarii 1 comentariu