Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Ultimele noutati si stiri din rugby, atat din Romania, cat si din strainatate. Pe langa articolele zilnice, gasesti pe rugby.ro un program al meciurilor care se disputa la noi, dar si in tarile cu rugby avansat (Franta, Marea Britanie, Italia, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelanda), precum si al partidelor care sunt transmise la TV.
Youtube Facebook RSS Rugby.ro Email

Rugbyul pe înțelesul tuturor: De ce William Webb Ellis nu poate să fie socotit inventatorul rugbyului?

Rugbyul pe înțelesul tuturor: De ce William Webb Ellis nu poate să fie socotit inventatorul rugbyului?
Tags: rugbyul pe înțelesul tuturorwilliam webb ellisinventatorul rugbyului
Multă vreme, rugby-ul a fost socotit ca fiind unul dintre puținele sporturi ai căror inventatori sunt cunoscuți. În aceeași situație ar mai fi baschetul (James Naismith) și voleiul (William G. Morgan). Totul s-a întâmplat la colegiul Rugby din Anglia, într-o zi de noiembrie a anului 1823. Așadar, acum două sute de ani. Pe atunci, nu exista nici fotbal, nici rugby, așa cum le cunoaștem astăzi. De fapt, cele două sporturi „conviețuiau” într-o formă încă primitivă. Prezent în joc, în „Big Side” - curtea colegiului -, William Webb Ellis a făcut, din câte se spune, un gest care i-a scandalizat pe unii și i-a deranjat pe ceilalți. Un gest care, ulterior, a fost considerat drept cel care a dat naștere sportului cu balonul oval. Cu toate acestea, nu se poate spune că Webb Ellis a inventat rugbyul. În realitate, sportul cu balonul oval a reunit câteva principii ale unor jocuri practicate la colegiile din Regatul Unit. (Foto: Rugby School)

Într-o zi din noiembrie 1823, adică acum mai bine de două secole, William Webb Ellis a făcut gestul care i-a scandalizat pe unii și i-a deranjat pe ceilalți. Deloc întâmplător, pe un zid de cărămidă a colegiului din Rugby a fost montată, mai apoi, o placă de marmură pe care stă scris: „THIS STONE COMMEMORATES THE EXPLOIT OF WILLIAM WEBB ELLIS WHO WITH A FINE DISREGARD FOR THE RULES OF FOOTBALL AS PLAYED IN HIS TIME FIRST TOOK THE BALL IN HIS ARMS AND RAN WITH IT THUS ORIGINATING THE DISTINCTIVE FEATURE OF THE RUGBY GAME. A.D. 1823”.

Ceea ce ar însemna: „... CU UN SUPERB DISPREȚ PENTRU REGULILE FOTBALULUI DE ATUNCI, W.W. ELLIS A LUAT BALONUL ÎN BRAȚE ȘI A ALERGAT CU EL, ÎNAINTE, DÂND NAȘTERE UNUI PRINCIPIU DISTINCT AL RUGBY-ULUI”.

Cu o populație de circa 90.000 de locuitori, dacă îi socotim și pe cei din suburbii, orașul Rugby se află în centrul Angliei, la 24 de kilometri de Coventry. El a devenit cunoscut în toată lumea prin faptul că a dat numele sportului cu balonul oval.

Trebuie spus că William Webb Ellis ajunsese la colegiul de acolo, unul dintre cele mai vechi din Marea Britanie, în 1816. Iar în 1823, a făcut gestul care i-a adus mult mai târziu notorietatea... Fiu al lui James Ellis, un galez, ofițer de dragoni, care a staționat cu regimentul la Dublin (Irlanda), între 1808 și 1811, și care și-a pierdut viața în 1811, în bătălia de la Albuera, William Webb avea să ajungă în localitatea Rugby alături de mama sa, Ann Webb. Acolo, el a studiat până în 1825, după care a continuat la Oxford.

În momentul în care a sfidat regulile după care se juca „fotbal-rugby-ul” de atunci, W. W. Ellis făcea parte din Frăția „Piraților”, una a învățăceilor ceva mai în vârstă. Așadar, el avea o autoritate în rândul tinerilor de la Rugby, iar cei care l-au cunoscut au spus despre el că se remarca prin personalitatea sa. „Din acest motiv, m-am apropiat foarte mult de el”, avea să recunoască Matthew Bloxam, cel datorită căruia se cunosc amănunte despre ce s-a întâmplat în 1823, la Rugby. Trebuie spus, totodată, că în scrierile sale, fostul învățăcel s-a contrazis deseori. De pildă, mai întâi el a spus că Ellis a făcut acel gest în 1824. Apoi a revenit și a indicat 1823.

Cert este că acel gest a dat naștere la tot felul de întrebări. Oare ce l-a determinat pe acel tânăr să sfideze regulile după care se juca strămoșul jocurilor de fotbal și de rugby? Probabil - și aceasta este o părere personală -, William Webb Ellis s-a supărat pe ceva. Poate pe faptul că ai săi colegi nu-i acordau suficientă atenție... Și atunci s-a decis să le strice acestora tot jocul. Interesant este însă că Ellis nu a mai repetat acel gest. A făcut-o, mult mai târziu, un alt student de la colegiul din Rugby. 

W. W. Ellis s-a ilustrat, mai apoi, ca un bun jucător de cricket, evoluând pentru Oxford și Cambridge. Devenit preot, a luptat în Războiul Crimeii, și a murit în Franța, la Menton, în 24 februarie 1872, fără să știe că, prin gestul său, a dat naștere unuia dintre cele mai spectaculoase sporturi din câte există. 

Poate fi socotit, așadar, William Webb Ellis drept inventator al rugby-ului? Sau totul este o legendă?

Oricât de ciudat ar părea, rugby-ul nu a fost inventat de William Webb Ellis! Este adevărat, trofeul care se atribuie campioanei mondiale, trofeul pe care l-am putut admira și la București, în câteva rânduri, poartă numele lui. La fel cum adevărat este că W. W. Ellis a fost inclus în IRB Hall of Fame. În realitate, el n-a făcut „decât” gestul prin care rugby-ul a început să se despartă de fotbal. Ceea ce nu e deloc puțin. De altfel, atunci, în 1823, a început despărțirea fotbalului de rugby. 

Ceea ce a făcut William Webb Ellis, în 1823, în „Curtea mare” a colegiului Rugby, nu a fost ceva premeditat. A fost un gest de sfidare a regulilor și nimic mai mult. Statutul său de inventator a fost pus în discuție între 1876 și 1895, iar între timp istoricii britanici s-au pus de acord. Putem vorbi despre o legendă, nicidecum despre un adevăr. Iar la un deceniu după ce W.W. Ellis făcea gestul care l-a adus în istorie, la Rugby era interzis să alergi cu balonul în brațe în timpul „fotbal-rugby”-ului.

În 1895, cum spuneam, s-a declanșat o investigație de către Old Rugbeian Society. La acea vreme, nimeni dintre cei care studiaseră la Rugby, în vremea lui Ellis, nu mai era în viață. Așa că au fost cercetate documentele acelor timpuri. Thomas Hughes, cel care scrisese „Tom Brown's Schools Days”, avea să noteze că în 1834, în primul an al său la colegiul din Rugby, a alerga cu balonul în brațe nu era total interzis, însă nici recomandat... Acea anchetă nu a fost deloc întâmplătoare. În 1895 s-a produs o altă schismă în sportul britanic, după aceea dintre rugby și fotbal, primul rupându-se între „union”, varianta în XV, cea amatoare, și „league”, varianta în XIII, una profesionistă. Din acest motiv, mulți înclină să spună că atunci s-a încercat menținerea poziției școlii din Rugby, una până atunci dominatoare în sportul din Insulă. 

Spuneam că sportul cu balonul oval, așa cum îl cunoaștem, nu i se datorează decât într-o mică măsură lui William Webb Ellis. De fapt, rugby-ul este un sport în care s-au contopit mai multe jocuri.
Încă din secolul al XVI-lea, aristrocrații din Londra au simțit nevoia ca ai lor copii să aibă parte de o educație aleasă. Așa că aceștia au fost trimiși să studieze la diverse colegii din Insulă: Chaterhouse, Harrow, Rugby și Shrewbury. Ele pregăteau doar elita, fie că aceasta era politică, religioasă sau comercială.

Să nu vă închipuiți că în acele timpuri copiii de aristrocrați își petreceau timpul liber prin baruri sau cluburi de noapte. Nicidecum! Mai mult decât atât, în respectivele colegii erau supuși la metode deseori brutale de disciplinare. Din acest motiv, învățăceii au început să se ridice glasul în fața rigidității dascălilor. Iar în 1797, în colegii s-a declanșat o adevărată revoltă. Atât de aprigă încât a fost nevoie de intervenția armatei pentru a-i potoli pe... micuți. La Chaterhouse, mai ales, ciocnirile au fost dese, dar și la Rugby au avut loc tulburări violente.

O dată înfrântă rezistența copiilor, dascălii au schimbat foaia. Cum nu puteau să se pună rău cu părinții „rebelilor” - aceștia plăteau anii de studiu și făceau parte și din clasele conducătoare -, cei care administrau colegiile au renunțat la pedepsele corporale. Ei au căutat, însă, și metode prin care energia învățăceilor să fie canalizată în sens pozitiv. A apărut o ierarhie în rândul copiilor, dar s-au inventat și jocuri care să le dea o ocupație fără ca ei să fie atinși de plictiseală.
Cu trecerea anilor, între colegii a apărut și o competiție. Cine avea jocul cel mai atractiv atrăgea și mai mulți copii de nobili, deci și bani în plus. La Eton, de pildă, exista „zidul”, care consta în avansarea unui balon rotund de-a lungul unui perete. La Winchester, în curtea pavată, copiii jucau „cald” (hot). Ei se așezau cu fața în jos, aplecați, într-o formă de grămadă ancestrală, iar mingea era aruncată în mijlocul lor. Apoi, ei trebuiau să o trimită cu piciorul spre terenul advers. Aceste jocuri se mai practică și astăzi, îndeosebi în cele două localități. 

La Rugby, în schimb, pe la mijlocul secolului XIX, în perioada lui Thomas Arnold, inițiator al învățământului modern în Anglia, jocul aducea față-n-față două grupuri de circa o sută de copii fiecare. Ei loveau balonul rotund cu piciorul, iar 40 dintre aceștia participau la grămezi. Purtând șepci („caps”, în limba engleză), ei erau singurii care puteau purta balonul în brațe. „Acest joc întărea virtuțiile combative ale școlarilor, îi învăța să-și asume responsabilități și îi pregătea pentru viață”, avea să noteze Arnold. Nici acest joc nu poate a fi numit „rugby”, ci doar cel mai apropiat dintre strămoșii săi.

Jocul practicat la Rugby avea să depășească granițele comitatului Warwickshire. Foarte fizic, el a fost preluat și de către alte colegii, printre acestea numărându-se și cele din Oxford și Cambridge. La ultimul dintre ele, în 1839, apare și primul club oficial, fondat de un fost student la Rugby, Albert Pell. Cei de la Oxford n-au rămas nici ei mai prejos. Pe atunci, jocul se disputa însă cu un balon rotund. Cel oval avea să apară la puțin timp după aceea. 

Articole similare

JOCURILE OLIMPICE 2024: Turneul de rugby în 7 se desfășoară între 24 și 30 iulie pe Stade de France
22 Iul. 2024

JOCURILE OLIMPICE 2024: Turneul de rugby în 7 se desfășoară între 24 și 30 iulie pe Stade de France

Programate la Paris, Jocurile Olimpice de vară vor începe înainte de Ceremonia de Deschidere din 26 iulie 2024. Practic, turneul de rugby în 7 se desfășoară între 24 și 30...
CM U20: Georgia și Spania se mențin în elita mondială, Anglia a câștigat titlul, Scoția a promovat, iar România a absentat
21 Iul. 2024

CM U20: Georgia și Spania se mențin în elita mondială, Anglia a câștigat titlul, Scoția a promovat, iar România a absentat

Săptămâna trecută s-a încheiat Campionatul Mondial de rugby rezervat echipelor de tineret (sub 20 de ani). În prima divizie (Championship), Anglia a împiedicat Franța să...
ROMÂNIA / DISPARIȚIE: A încetat din viață Ion Țuțuianu, câștigător al Cupei Campionilor în 1967
17 Iul. 2024

ROMÂNIA / DISPARIȚIE: A încetat din viață Ion Țuțuianu, câștigător al Cupei Campionilor în 1967

Președinte al Asociației Internaționalilor de Rugby din România (AIRR), Marin Ionescu mi-a dat, astăzi, trista veste că ION ȚUȚUIANU (85 de ani) a încetat din viață. Dublu campion...
IERARHIA MONDIALĂ: România a ratat ocazia de a se apropia de Spania, Georgia a urcat pe 12 după victoria cu Japonia
15 Iul. 2024

IERARHIA MONDIALĂ: România a ratat ocazia de a se apropia de Spania, Georgia a urcat pe 12 după victoria cu Japonia

Eșecul (22-35) înregistrat la Ottawa, în fața Canadei, a făcut ca echipa de rugby a României să piardă circa un punct în clasamentul mondial. Aceasta se menține pe locul...
Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Lasa un comentariu



Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!


[*] Toate campurile sunt obligatorii.
[**] Codul HTML nu este permis.
Sondaj

Cine va câștiga titlul de campioană a Romaniei in 2024?

CS Dinamo Bucuresti
CSM Stiinta Baia Mare
SCM USV Timisoara
CSA Steaua Bucuresti
CS „U” ELBI Cluj
CS Rapid Bucuresti