CUPA MONDIALĂ / PERSPECTIVE: Se vorbește despre mărirea numărului de echipe la 24, dar și despre trecerea la grupe valorice ca în hochei
De Marian Burlacu, 01 Oct. 2023
Rezultatele astronomice înregistrate în meciurile România - Irlanda 8-82, România - Africa de Sud 0-76, România - Scoția 0-84, Namibia - Franța 0-96, Italia - Noua Zeelandă 17-96, Chile - Anglia 0-71 au stârnit numeroase comentarii. Unii susțin că echipele mici ar trebui menținute la Cupa Mondială, alții spun că asemenea diferențe de scor îi îndepărtează pe oameni și micșorează interesul pentru sportul cu balonul oval. În acest context, se vorbește despre mărirea numărului de formații participante la turneul final al Rugby World Cup de la 20 la 24. Dar și despre organizarea acestei competiții pe grupe valorice, ca la hochei. Adică să fie 12 în divizia de elită. Și tot atâtea în divizia a doua. (Foto: Rugby World Cup)
La ediția din acest an a Cupei Mondiale de rugby s-au înregistrat 5 victorii la peste 70 de puncte diferență. Iar dintre acestea 3 eșecuri-record au fost suferite de România...
Cele mai categorice victorii din istoria Cupei Mondiale de rugby (peste 70 de puncte)
+142 puncte: Australia - Namibia 142-0 (2003)
+128 puncte: Noua Zeelandă - Japonia 145-17 (1995)
+98 puncte: Anglia - Uruguay 111-13 (2003)
+98 puncte: Noua Zeelandă - Italia 101-3 (1999)
+96 puncte: Franța - Namibia 96-0 (2023)
+95 puncte: Noua Zeelandă - Portugalia 108-13 (2007)
+91 puncte: Anglia - Tonga 101-10 (1999)
+89 puncte: Scoția - Côte d'Ivoire 89-0 (1995)
+88 puncte: Australia - Japonia 91-3 (2007)
+87 puncte: Africa de Sud - Namibia 87-0 (2011)
+84 puncte: Scoția - României (2023)
+82 puncte: Australia - România 90-8 (2003)
+79 puncte: Noua Zeelandă - Italia 96-17 (2023)
+78 puncte: Anglia - Georgia 84-6 (2003)
+77 puncte: Noua Zeelandă - România 85-8 (2007)
+77 puncte: Franța - Namibia 87-10 (2007)
+76 puncte: Noua Zeelandă - Japonia 83-7 (2011)
+76 puncte: Africa de Sud - România 76-0 (2023)
+74 puncte: Irlanda - România 82-8 (2023)
Iar aceste diferențe au stârnit comentarii diverse. Cele mai multe sunt favorabile ideii organizării Cupei Mondiale pe grupe valorice. Adică așa cum se întâmplă în hocheiul pe gheață. Dar și în tenis unde există Cupa Federației (feminin) și Cupa Davis (masculin).
Mai exact, s-ar forma o divizie de elită, una din care ar face parte douăspreze echipe: Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia, Anglia, Irlanda, Franța, Țara Galilor, Scoția, Italia, Argentina, Fiji și Japonia.
Iar apoi ar exista o divizie secundă, una în care să activeze Samoa, Georgia, Tonga, Portugalia, Uruguay, SUA, România, Spania, Namibia, Canada, Hong Kong și Brazilia (am ținut cont de clasamentul mondial actual și n-am inclus Rusia, care este supusă sancțiunilor).
Ceea ce n-ar fi o surpriză. Există un proiect al Ligii Națiunilor la nivel mondial, unul în care se propune exact acest format. Doar că această competiție ar urma să se desfășoare anual, iar în ea ar fi incluse meciurile test din primăvară și toamnă, respectiv partidele din Turneul celor 6 Națiuni și Rugby Championship.
Problema organizării Cupei Mondiale pe divizii valorice ar fi rezolvată în cazul celei de elită. Competiția ar dura mai puțin decât varianta de acum cu 20 de echipe. S-ar disputa mai puține meciuri. Și s-ar găsi ușor țările care să o găzduiască. Mai dificil ar fi în cazul diviziei secunde, însă și acolo ar fi reprezentate țări cu potență financiară, adică în stare să fie gazde.
Și, desigur, între cele două divizii ar exista sistemul promovare - retrogradare. Cu una sau doua echipe care să coboare sau să urce între cele două ligi.
Varianta a doua presupune o creștere a numărului de echipe participante la Rugby World Cup de la 20 la 24. Și trebuie să recunoaștem că sportul cu balonul oval este unul dintre puținele de echipă în care nu s-a produs această majorare. La fotbal, de pildă, în 2026 vor participa 48 de echipe. La CM de handbal sunt 32, iar la volei 24.
Iar în ultimele zile, mai multe publicații influente din Regatul Unit („The Times”, „The Telegraph”), dar și din Franța („LEquipe”) au scris despre această intenție a World Rugby. Ca argument a fost prezentată Portugalia, care a reușit evoluții bune cu Țara Galilor (8-28) și cu Georgia (18-18).
În plus, și Australia, țara gazdă a ediției din 2027, pare să accepte această majorare a numărului echipelor participante. Ceea ce ar însemna un număr mai mare de meciuri, implicit mai mulți bani obținuți din vânzarea biletelor. CEO la World Rugby, Alan Gilpin a declarat deunăzi: „Ceea ce ne angajăm să facem este să consolidăm competitivitatea internațională a rugby-ului, la masculin și feminin. Ne dorim să existe mai multe echipe capabile să se califice la viitoarele Cupe Mondiale de Rugby. Vrem mai multe echipe capabile să concureze și, în cele din urmă, mai multe echipe capabile să câștige Cupa Mondială de Rugby”.
Iar oficialul a declarat mai apoi pentru „The Times”: „SUA, Canada, Spania, care nu s-au calificat anul acesta, sunt echipe bune. Dacă nu vom observa ce oportunități apar din această majorare atunci șansele de dezvoltare a rugby-ului se vor diminua. Este momentul să luăm astfel de decizii”.
Problema este că România și Namibia au înregistrat rezultate dezastruoase la ediția în curs a Cupei Mondiale... Și aceste echipe au sabotat, fără să vrea, desigur, ideea creșterii numărului de echipe participante la turneul final.
Din acest motiv, cititorii de pe site-ul lequipe.fr, de pildă, au comentat la modul următor: „Bună idee. Ați văzut rezultatele Namibiei sau ale României. Trebuie să adăugăm echipe mult mai slabe precum San Marino și Andorra. Va deveni mai pasionant”...
În cazul în care World Rugby va decide majorarea numărului de participante de la 20 la 24, probabil că fiecare zonă geografică a planetei va primi câte un loc în plus. Adică: America - 1, Europa - 1, Africa - 1 și Asia - Oceania - 1.
Așadar, în ceea ce ne interesează, din Rugby Europe Championship s-ar califica primele 3 clasate, iar ocupanta locului 4 ar participa la recalificări. Aceasta ar fi o variantă. Sau vor rămâne primele 2 clasate calificate direct, ca până acum. Ocupanta locului 3 ar disputa un turneu special cu alte echipe din diviziile inferioare ale Campionatului European. Iar echipa de pe locul 4 ar merge în recalificări. Desigur, decizia finală ar urma să fie luată de forul continental (Rugby Europe).
Cât despre echipa României, aceasta ar fi avantajată numai pe hârtie de noul sistem cu 24 de echipe. La cum se mișcă lucrurile prin țările reprezentate în REC, lupta pentru calificarea la viitoarele ediții ale Cupei Mondiale va deveni din ce în ce mai dură. Iar în ea nu vor mai fi implicate doar Georgia, România, Spania și Portugalia, ci și alte formații precum Țările de Jos, Belgia, Germania, Polonia și Rusia (ultima, desigur, după încheierea războiului din Ucraina și ridicarea sancțiunilor).
La ediția din acest an a Cupei Mondiale de rugby s-au înregistrat 5 victorii la peste 70 de puncte diferență. Iar dintre acestea 3 eșecuri-record au fost suferite de România...
Cele mai categorice victorii din istoria Cupei Mondiale de rugby (peste 70 de puncte)
+142 puncte: Australia - Namibia 142-0 (2003)
+128 puncte: Noua Zeelandă - Japonia 145-17 (1995)
+98 puncte: Anglia - Uruguay 111-13 (2003)
+98 puncte: Noua Zeelandă - Italia 101-3 (1999)
+96 puncte: Franța - Namibia 96-0 (2023)
+95 puncte: Noua Zeelandă - Portugalia 108-13 (2007)
+91 puncte: Anglia - Tonga 101-10 (1999)
+89 puncte: Scoția - Côte d'Ivoire 89-0 (1995)
+88 puncte: Australia - Japonia 91-3 (2007)
+87 puncte: Africa de Sud - Namibia 87-0 (2011)
+84 puncte: Scoția - României (2023)
+82 puncte: Australia - România 90-8 (2003)
+79 puncte: Noua Zeelandă - Italia 96-17 (2023)
+78 puncte: Anglia - Georgia 84-6 (2003)
+77 puncte: Noua Zeelandă - România 85-8 (2007)
+77 puncte: Franța - Namibia 87-10 (2007)
+76 puncte: Noua Zeelandă - Japonia 83-7 (2011)
+76 puncte: Africa de Sud - România 76-0 (2023)
+74 puncte: Irlanda - România 82-8 (2023)
Iar aceste diferențe au stârnit comentarii diverse. Cele mai multe sunt favorabile ideii organizării Cupei Mondiale pe grupe valorice. Adică așa cum se întâmplă în hocheiul pe gheață. Dar și în tenis unde există Cupa Federației (feminin) și Cupa Davis (masculin).
Mai exact, s-ar forma o divizie de elită, una din care ar face parte douăspreze echipe: Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia, Anglia, Irlanda, Franța, Țara Galilor, Scoția, Italia, Argentina, Fiji și Japonia.
Iar apoi ar exista o divizie secundă, una în care să activeze Samoa, Georgia, Tonga, Portugalia, Uruguay, SUA, România, Spania, Namibia, Canada, Hong Kong și Brazilia (am ținut cont de clasamentul mondial actual și n-am inclus Rusia, care este supusă sancțiunilor).
Ceea ce n-ar fi o surpriză. Există un proiect al Ligii Națiunilor la nivel mondial, unul în care se propune exact acest format. Doar că această competiție ar urma să se desfășoare anual, iar în ea ar fi incluse meciurile test din primăvară și toamnă, respectiv partidele din Turneul celor 6 Națiuni și Rugby Championship.
Problema organizării Cupei Mondiale pe divizii valorice ar fi rezolvată în cazul celei de elită. Competiția ar dura mai puțin decât varianta de acum cu 20 de echipe. S-ar disputa mai puține meciuri. Și s-ar găsi ușor țările care să o găzduiască. Mai dificil ar fi în cazul diviziei secunde, însă și acolo ar fi reprezentate țări cu potență financiară, adică în stare să fie gazde.
Și, desigur, între cele două divizii ar exista sistemul promovare - retrogradare. Cu una sau doua echipe care să coboare sau să urce între cele două ligi.
Varianta a doua presupune o creștere a numărului de echipe participante la Rugby World Cup de la 20 la 24. Și trebuie să recunoaștem că sportul cu balonul oval este unul dintre puținele de echipă în care nu s-a produs această majorare. La fotbal, de pildă, în 2026 vor participa 48 de echipe. La CM de handbal sunt 32, iar la volei 24.
Iar în ultimele zile, mai multe publicații influente din Regatul Unit („The Times”, „The Telegraph”), dar și din Franța („LEquipe”) au scris despre această intenție a World Rugby. Ca argument a fost prezentată Portugalia, care a reușit evoluții bune cu Țara Galilor (8-28) și cu Georgia (18-18).
În plus, și Australia, țara gazdă a ediției din 2027, pare să accepte această majorare a numărului echipelor participante. Ceea ce ar însemna un număr mai mare de meciuri, implicit mai mulți bani obținuți din vânzarea biletelor. CEO la World Rugby, Alan Gilpin a declarat deunăzi: „Ceea ce ne angajăm să facem este să consolidăm competitivitatea internațională a rugby-ului, la masculin și feminin. Ne dorim să existe mai multe echipe capabile să se califice la viitoarele Cupe Mondiale de Rugby. Vrem mai multe echipe capabile să concureze și, în cele din urmă, mai multe echipe capabile să câștige Cupa Mondială de Rugby”.
Iar oficialul a declarat mai apoi pentru „The Times”: „SUA, Canada, Spania, care nu s-au calificat anul acesta, sunt echipe bune. Dacă nu vom observa ce oportunități apar din această majorare atunci șansele de dezvoltare a rugby-ului se vor diminua. Este momentul să luăm astfel de decizii”.
Problema este că România și Namibia au înregistrat rezultate dezastruoase la ediția în curs a Cupei Mondiale... Și aceste echipe au sabotat, fără să vrea, desigur, ideea creșterii numărului de echipe participante la turneul final.
Din acest motiv, cititorii de pe site-ul lequipe.fr, de pildă, au comentat la modul următor: „Bună idee. Ați văzut rezultatele Namibiei sau ale României. Trebuie să adăugăm echipe mult mai slabe precum San Marino și Andorra. Va deveni mai pasionant”...
În cazul în care World Rugby va decide majorarea numărului de participante de la 20 la 24, probabil că fiecare zonă geografică a planetei va primi câte un loc în plus. Adică: America - 1, Europa - 1, Africa - 1 și Asia - Oceania - 1.
Așadar, în ceea ce ne interesează, din Rugby Europe Championship s-ar califica primele 3 clasate, iar ocupanta locului 4 ar participa la recalificări. Aceasta ar fi o variantă. Sau vor rămâne primele 2 clasate calificate direct, ca până acum. Ocupanta locului 3 ar disputa un turneu special cu alte echipe din diviziile inferioare ale Campionatului European. Iar echipa de pe locul 4 ar merge în recalificări. Desigur, decizia finală ar urma să fie luată de forul continental (Rugby Europe).
Cât despre echipa României, aceasta ar fi avantajată numai pe hârtie de noul sistem cu 24 de echipe. La cum se mișcă lucrurile prin țările reprezentate în REC, lupta pentru calificarea la viitoarele ediții ale Cupei Mondiale va deveni din ce în ce mai dură. Iar în ea nu vor mai fi implicate doar Georgia, România, Spania și Portugalia, ci și alte formații precum Țările de Jos, Belgia, Germania, Polonia și Rusia (ultima, desigur, după încheierea războiului din Ucraina și ridicarea sancțiunilor).
Articole similare
03 Dec. 2024
CUPA ROMÂNIEI 2024 / SEMIFINALE: Meciurile Baia Mare - Steaua și Dinamo - Timișoara se joacă într-o zi de vineri!
Și în acest an competițiile rugbystice de la noi, la nivel de seniori, sunt afectate de vreme. Sâmbăta trecută, meciurile Steaua - Dinamo 17-17 și Rapid - Timișoara 14-20 s-au...
02 Dec. 2024
ROMÂNIA / CLUBURI: CSM Constanța în mare impas, cu salarii restante pe 3 luni la echipa de rugby!
Sportul românesc nu se află în cea mai bună perioadă a sa. Iar rugbyul se confruntă cu și mai multe probleme. Iar una dintre cauzele declinului este legată de cluburile sportive din...
29 Nov. 2024
ROMÂNIA / ECHIPA NAȚIONALĂ DE SENIORI: Ce program au Stejarii până la meciurile cu Germania, Belgia și Portugalia din REC 2025
Echipa națională de rugby și-a încheiat seria meciurilor din 2024, iar jucătorii au revenit la cluburi pentru faza finală a Cupei României. Astfel, mâine (sâmbătă, 30...
29 Nov. 2024
CUPA ROMÂNIEI 2024 / FAZA GRUPELOR / ETAPA A 3-A: Steaua și Dinamo luptă pentru locul 1, Rapid și Timișoara se bat pentru semifinale
Două meciuri sunt programate în ultima etapă din faza grupelor ediției 2024 a Cupei României la rugby, Iar ambele se dispută mâine (sâmbătă, 30 noiembrie 2024), la...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
