CUPA MONDIALĂ 2023 / STATISTICĂ: În două meciuri, Stejarii au parcurs mai puțini metri decât georgienii într-unul!
De Marian Burlacu, 18 Sep. 2023
Cum organizatorii Cupei Mondiale de rugby din Franța publică date statistice despre fiecare partidă disputată, se pot face ușor comparații între echipele participante. Și astfel să ne dăm seama de ce unele formații se prezintă mult mai bine decât altele. La capitolul metri parcurși cu balonul în brațe, de pildă, România ocupă locul 14. Cu mențiunea că în urma sa sunt 6 echipe care n-au disputat decât un singur meci. Că Stejarii nu excelează, în general, prin viteza lor de deplasare o știam de multă vreme (la fel s-a întâmplat și în cazul generațiilor trecute). Însă la această ediție, în primele două partide, ei au parcurs cu balonul doar 795 de metri. Adică mai puțin decât au atins georgienii într-un singur meci, cel cu Australia (809)... (Foto: Marian Burlacu)
Prin 2000, selecționerul național de atunci, John Phillips le spunea antrenorilor de copii și juniori din rugby-ul nostru: „Nu mai căutați copii cu gabarit, ci pe aceia care au viteză! Gabaritul se câștigă în timp. Mergi la sala de forță și pui mușchi pe tine. Dacă ești însă lent așa vei muri!”
Sfatul neozeelandezului n-a fost acceptat / respectat / urmat de prea mulți tehnici. Unul dintre cei care au înțeles ideea a fost Vasile Soporan, tehnicianul brașovean care a dat rugby-ului românesc jucători de viteză, iar Cătălin Fercu este cel mai important dintre aceștia.
Că viteză de deplasare a rugbyștilor noștri este scăzută s-a văzut și în primele două meciuri de la Cupa Mondială. Meciuri foarte grele, meciuri împotriva unor favorite la câștigarea titlului mondial. Meciuri în care am remarcat acele curse ale lui Vaovasa, două, și Onuțu (cu Irlanda) și Taylor Gontineac (cu Africa de Sud), însă toate cu o singură excepție (cea finalizată de Rupanu) au rămas fără rezultat pe tabela de marcaj. Fiindcă în majoritatea n-a existat și suport - cine să vină la susținere când există diferențe în viteza de deplasare a jucătorilor?
Legat de suport, îmi amintesc de un meci cu Olanda, de pe stadionul Dinamo, de prin 1997 sau 1998, când jucătorul român cu balonul în brațe, scăpat pe un culor, se uita în spate să vadă dacă e cineva la suport... Și nu era nimeni - adică ai săi colegi rămăseseră în urmă... Problemă veche, așadar. Problemă despre care s-a spus în timp că trebuie rezolvată. Și, de fapt, nu s-a rezolvat nimic.
Pe lângă acest aspect, nici transmiterea balonului nu este formidabilă la componenții naționalei de astăzi. Pasele sunt scurte, la siguranță. Nu care cumva să se scape balonul și să ne contraatace irlandezii sau sud-africanii! Tocmai de aceea rarele atacuri ale României prin preajma terenului de țintă advers s-au încheiat fie cu blocarea balonului la sol, fie cu aruncarea peste balon... Adică fără vreun rezultat.
În plus, nici jocul cu piciorul nu a excelat în ceea ce privește România la această Cupă Mondială. N-am văzut, de pildă, nici măcar obținerea unor margini de 50 de metri ca la alte formații. Cât despre „lumânări” ce să mai spun... Par de domeniul SF-ul în jocul nostru. Am văzut, în schimb, un șut în care balonul n-a avansat în față mai mult de 3 metri. În schimb, s-a dus în lateral, de la stânga spre dreapta, vreo 35 de metri...
Iar dacă viteza este ceva nativ, pasele și șuturile se exersează la antrenamente. Iar dacă la pase adversarul vine în contact cu tine, te pune sub presiune, la șuturi există un spațiu de siguranță, unul care să permită o execuție eficientă.
Iată câți metri au parcurs echipele participante la Cupa Mondială 2023
Irlanda - 2.274 (1.424 cu România și 850 cu Tonga)
Noua Zeelandă - 1.938 (931 cu Franța și 1.007 cu Namibia)
Africa de Sud - 1.869 (794 cu Scoția și 1.075 cu România)
Fiji - 1.780 (1.106 cu Țara Galilor și 674 cu Australia)
Australia - 1.653 (1.070 cu Georgia și 583 cu Fiji)
Țara Galilor - 1.439 (518 cu Fiji și 921 cu Portugalia)
Franța - 1.214 (621 cu Noua Zeelandă și 593 cu Uruguay)
Chile - 1.189 (639 cu Japonia și 550 cu Samoa)
Anglia - 1.129 (359 cu Argentina și 770 cu Japonia)
Japonia - 940 (489 cu Chile și 451 cu Anglia)
Italia - 935 (935 cu Namibia)
Namibia - 920 (613 cu Italia și 307 cu Noua Zeelandă)
Georgia - 809 (809 cu Australia)
România - 795 (366 cu Irlanda și 429 cu Africa de Sud)
Portugalia - 598 (598 cu Țara Galilor)
Samoa - 596 (596 cu Chile)
Argentina - 518 (518 cu Anglia)
Uruguay - 499 (499 cu Franța)
Scoția - 448 (448 cu Africa de Sud)
Tonga - 439 (439 cu Irlanda)
Prin 2000, selecționerul național de atunci, John Phillips le spunea antrenorilor de copii și juniori din rugby-ul nostru: „Nu mai căutați copii cu gabarit, ci pe aceia care au viteză! Gabaritul se câștigă în timp. Mergi la sala de forță și pui mușchi pe tine. Dacă ești însă lent așa vei muri!”
Sfatul neozeelandezului n-a fost acceptat / respectat / urmat de prea mulți tehnici. Unul dintre cei care au înțeles ideea a fost Vasile Soporan, tehnicianul brașovean care a dat rugby-ului românesc jucători de viteză, iar Cătălin Fercu este cel mai important dintre aceștia.
Că viteză de deplasare a rugbyștilor noștri este scăzută s-a văzut și în primele două meciuri de la Cupa Mondială. Meciuri foarte grele, meciuri împotriva unor favorite la câștigarea titlului mondial. Meciuri în care am remarcat acele curse ale lui Vaovasa, două, și Onuțu (cu Irlanda) și Taylor Gontineac (cu Africa de Sud), însă toate cu o singură excepție (cea finalizată de Rupanu) au rămas fără rezultat pe tabela de marcaj. Fiindcă în majoritatea n-a existat și suport - cine să vină la susținere când există diferențe în viteza de deplasare a jucătorilor?
Legat de suport, îmi amintesc de un meci cu Olanda, de pe stadionul Dinamo, de prin 1997 sau 1998, când jucătorul român cu balonul în brațe, scăpat pe un culor, se uita în spate să vadă dacă e cineva la suport... Și nu era nimeni - adică ai săi colegi rămăseseră în urmă... Problemă veche, așadar. Problemă despre care s-a spus în timp că trebuie rezolvată. Și, de fapt, nu s-a rezolvat nimic.
Pe lângă acest aspect, nici transmiterea balonului nu este formidabilă la componenții naționalei de astăzi. Pasele sunt scurte, la siguranță. Nu care cumva să se scape balonul și să ne contraatace irlandezii sau sud-africanii! Tocmai de aceea rarele atacuri ale României prin preajma terenului de țintă advers s-au încheiat fie cu blocarea balonului la sol, fie cu aruncarea peste balon... Adică fără vreun rezultat.
În plus, nici jocul cu piciorul nu a excelat în ceea ce privește România la această Cupă Mondială. N-am văzut, de pildă, nici măcar obținerea unor margini de 50 de metri ca la alte formații. Cât despre „lumânări” ce să mai spun... Par de domeniul SF-ul în jocul nostru. Am văzut, în schimb, un șut în care balonul n-a avansat în față mai mult de 3 metri. În schimb, s-a dus în lateral, de la stânga spre dreapta, vreo 35 de metri...
Iar dacă viteza este ceva nativ, pasele și șuturile se exersează la antrenamente. Iar dacă la pase adversarul vine în contact cu tine, te pune sub presiune, la șuturi există un spațiu de siguranță, unul care să permită o execuție eficientă.
Iată câți metri au parcurs echipele participante la Cupa Mondială 2023
Irlanda - 2.274 (1.424 cu România și 850 cu Tonga)
Noua Zeelandă - 1.938 (931 cu Franța și 1.007 cu Namibia)
Africa de Sud - 1.869 (794 cu Scoția și 1.075 cu România)
Fiji - 1.780 (1.106 cu Țara Galilor și 674 cu Australia)
Australia - 1.653 (1.070 cu Georgia și 583 cu Fiji)
Țara Galilor - 1.439 (518 cu Fiji și 921 cu Portugalia)
Franța - 1.214 (621 cu Noua Zeelandă și 593 cu Uruguay)
Chile - 1.189 (639 cu Japonia și 550 cu Samoa)
Anglia - 1.129 (359 cu Argentina și 770 cu Japonia)
Japonia - 940 (489 cu Chile și 451 cu Anglia)
Italia - 935 (935 cu Namibia)
Namibia - 920 (613 cu Italia și 307 cu Noua Zeelandă)
Georgia - 809 (809 cu Australia)
România - 795 (366 cu Irlanda și 429 cu Africa de Sud)
Portugalia - 598 (598 cu Țara Galilor)
Samoa - 596 (596 cu Chile)
Argentina - 518 (518 cu Anglia)
Uruguay - 499 (499 cu Franța)
Scoția - 448 (448 cu Africa de Sud)
Tonga - 439 (439 cu Irlanda)
Articole similare
18 Apr. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 4-A / RCGH - CSRAP 15-67: Încă un eșec... Și ce dacă! Rugby-ul nu este doar despre scor, ci mai ales despre oameni
Pătrunsă în elita rugby-ului românesc în acest an, RC Gura Humorului a disputat al 3-lea meci din Liga de Rugby Kaufland 2026. Și s-a înclinat pe teren propriu, astăzi...
18 Apr. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 4-A / CMSBM - CSAST 50-33: Maramureșenii au obținut un succes clar în fața marilor rivali din Capitală
Ultima partidă a etapei cu numărul 4 a Ligii de Rugby Kaufland 2026, din punct de vedere cronologic, s-a încheiat cu un succes clar al formației gazdă. Evoluând pe Arena Zimbrilor din...
18 Apr. 2026
ROMÂNIA / COPII & JUNIORI: Nepoții lui Valeriu Irimescu au asistat la turneul de mini-rugby de pe stadionul Olimpia / VIDEO
Dedicată memoriei celui care a fost rugbystul de valoare mondială, iar apoi antrenorul de geniu Valeriu Irimescu (1940-2026), etapa cu numărul 3 din Campionatul de mini-rugby a Municipiului...
17 Apr. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 4-A / CSTIM - CSDIN 23-24: Conduși la pauză, Buldogii au revenit spectaculos și s-au impus la Timișoara
Meci spectaculos la Timișoara, pe stadionul „Gheorghe Rășcanu”, între formația gazdă SCM USV și Dinamo București. Bănățenii s-au desprins (18-7) până la pauză,...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
