CUPA MONDIALĂ 2023: După populație, România ocupă locul 9 printre cele 20 de națiuni care sunt reprezentate în Franța
De Marian Burlacu, 18 Sep. 2023
Rugby-ul este un sport foarte dezvoltat în câteva țări (Marea Britanie, Franța, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă). În principiu, națiunile mai numeroase au și o bază de selecție mai mare. Însă există și excepții. Noua Zeelandă, de pildă, numără doar 4,93 milioane de locuitori. Însă acolo mai toată lumea joacă rugby. România se află pe locul 9 după populație printre cele 20 de națiuni reprezentate la Cupa Mondială din Franța, însă baza de selecție este extrem de redusă. Se poate spune chiar că este un miracol că naționala noastră se califică încă la cea mai importantă competiție din sportul cu balonul oval.
Fiind un sport special, rugby-ul a prins și s-a dezvoltat îndeosebi în țările unde sportul ocupă un loc important. Adică acolo unde educația fizică, mișcarea sunt îndrăgite de toată lumea și unde acestea sunt susținute atât de stat, cât și de mediul privat. Și aici putem aminti de Marea Britanie (Anglia, Scoția, Țara Galilor), Franța, Italia, Irlanda, Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Ca să pomenim doar țările reprezentate la ediția 2023 a Rugby World Cup. Am mai putea aminti SUA și Canada, dar și Spania dintre cele care nu și-au calificat echipele.
De altfel, în aceste țări se obțin performanțe și în alte sporturi decât rugby-ul.
Există apoi un grup de țări din „Valul 2”, iar printre acestea se află (încă) și România. Dintre acestea Argentina și Japonia au obținut deja rezultate deosebite în ultimii ani, îndeosebi prima, care și-a văzut reprezentativa inclusă în cea mai importantă competiție din Emisfera Sudică, alături de Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă.
Apoi sunt țări precum Georgia, Portugalia și Uruguay, echipe care au mai fost prezente la Cupa Mondială. Iar la ediția în curs și aceste reprezentative au avut evoluții frumoase, curajoase. Semn că pun preț pe un joc cât mai moden. Iar apoi sunt cele trei națiuni din Pacificul de Sud, care, deși au o populație mică (sub un milion de locuitori fiecare) au dovedit mereu că dețin rugbyști cu calități fizice foarte bune. Trebuie spus că până acum acestea nu erau atât de bine organizate (în joc), dar iată că Fiji a reușit să învingă Australia după ce se impusese în premieră în fața Angliei. Iar Samoa și Tonga promit și ele un salt valoric.
În ceea ce privește România, rugby-ul este concurat puternic de alte sporturi de echipă mult mai populare precum fotbalul, handbalul și baschetul. În plus, și voleiul dă semne că (re)devine un sport de echipă competitiv. Ceea ce reprezintă o problemă. Fiindcă banii nu se duc doar spre un sport, ci se împart între mai multe. Cu această problemă se confruntă rugby-ul și în alte țări. De exemplu, în Australia, acolo unde cele mai populare sporturi de echipă sunt fotbalul australian (sport național) și rugby-ul în XIII. Și unde fotbalul european (soccer) a început să amenințe tot mai serios poziția rugby-ului în XV. Și se observă această tendință și din ultimele evoluții ale Wallabies.
Și cum la noi numărul de precaticanți ai sportului cu balonul oval e tot mai mic de la an la an, iar formațiile de seniori, dar și de juniori trăiesc de pe azi pe mâine, multe fiind semiamatoare sau chiar amatoare, viitorul nu se anunță a fi foarte luminos.
De altfel, în ultimii ani s-a consemnat un recul și la nivel de echipe de club (România nu mai este reprezentată în cupele europene, iar în competiția organizată de Rugby Europe selecționata București a fost învinsă de o franciză din Israel și de selecționatele din Georgia) și nici la nivel de juniori (România a pierdut cu echipe pe care le domina odinioară precum Spania, Portugalia, Belgia, Germania...).
Dar marea problemă a rugby-ului din România este că nu e cunoscut și înțeles de români. Și că în țara noastră sportul nu e socotit o prioritate, iar educația fizică nu este o disciplină prea frecventată în mediul școlar.
Altfel spus, România are degeaba o populație mare dacă își risipește resursele și nu se îngrijește în susținerea sporturilor care au tradiție și potențial.
Iată care este populația națiunilor reprezentate la Cupa Mondială de rugby 2023
Japonia - 124,7 milioane
Franța - 68 milioane
Africa de Sud - 61,5 milioane
Italia - 58,8 milioane
Anglia - 56,2 milioane
Argentina - 46 milioane
Australia - 26,4 milioane
Chile 19,2 milioane
România - 19 milioane
Portugalia - 10,3 milioane
Irlanda - 7,1 milioane (*)
Scoția - 5,4 milioane
Noua Zeelandă - 4,93 milioane
Georgia - 4 milioane
Uruguay - 3,4 milioane
Țara Galilor - 3,1 milioane
Namibia - 2,6 milioane
Fiji - 935.974
Samoa - 193.483
Tonga - 105.517
(*) - cu tot cu Ulster (la rugby, în echipa Irlandei evoluează și rugbyști din Irlanda de Nord)
Fiind un sport special, rugby-ul a prins și s-a dezvoltat îndeosebi în țările unde sportul ocupă un loc important. Adică acolo unde educația fizică, mișcarea sunt îndrăgite de toată lumea și unde acestea sunt susținute atât de stat, cât și de mediul privat. Și aici putem aminti de Marea Britanie (Anglia, Scoția, Țara Galilor), Franța, Italia, Irlanda, Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Ca să pomenim doar țările reprezentate la ediția 2023 a Rugby World Cup. Am mai putea aminti SUA și Canada, dar și Spania dintre cele care nu și-au calificat echipele.
De altfel, în aceste țări se obțin performanțe și în alte sporturi decât rugby-ul.
Există apoi un grup de țări din „Valul 2”, iar printre acestea se află (încă) și România. Dintre acestea Argentina și Japonia au obținut deja rezultate deosebite în ultimii ani, îndeosebi prima, care și-a văzut reprezentativa inclusă în cea mai importantă competiție din Emisfera Sudică, alături de Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă.
Apoi sunt țări precum Georgia, Portugalia și Uruguay, echipe care au mai fost prezente la Cupa Mondială. Iar la ediția în curs și aceste reprezentative au avut evoluții frumoase, curajoase. Semn că pun preț pe un joc cât mai moden. Iar apoi sunt cele trei națiuni din Pacificul de Sud, care, deși au o populație mică (sub un milion de locuitori fiecare) au dovedit mereu că dețin rugbyști cu calități fizice foarte bune. Trebuie spus că până acum acestea nu erau atât de bine organizate (în joc), dar iată că Fiji a reușit să învingă Australia după ce se impusese în premieră în fața Angliei. Iar Samoa și Tonga promit și ele un salt valoric.
În ceea ce privește România, rugby-ul este concurat puternic de alte sporturi de echipă mult mai populare precum fotbalul, handbalul și baschetul. În plus, și voleiul dă semne că (re)devine un sport de echipă competitiv. Ceea ce reprezintă o problemă. Fiindcă banii nu se duc doar spre un sport, ci se împart între mai multe. Cu această problemă se confruntă rugby-ul și în alte țări. De exemplu, în Australia, acolo unde cele mai populare sporturi de echipă sunt fotbalul australian (sport național) și rugby-ul în XIII. Și unde fotbalul european (soccer) a început să amenințe tot mai serios poziția rugby-ului în XV. Și se observă această tendință și din ultimele evoluții ale Wallabies.
Și cum la noi numărul de precaticanți ai sportului cu balonul oval e tot mai mic de la an la an, iar formațiile de seniori, dar și de juniori trăiesc de pe azi pe mâine, multe fiind semiamatoare sau chiar amatoare, viitorul nu se anunță a fi foarte luminos.
De altfel, în ultimii ani s-a consemnat un recul și la nivel de echipe de club (România nu mai este reprezentată în cupele europene, iar în competiția organizată de Rugby Europe selecționata București a fost învinsă de o franciză din Israel și de selecționatele din Georgia) și nici la nivel de juniori (România a pierdut cu echipe pe care le domina odinioară precum Spania, Portugalia, Belgia, Germania...).
Dar marea problemă a rugby-ului din România este că nu e cunoscut și înțeles de români. Și că în țara noastră sportul nu e socotit o prioritate, iar educația fizică nu este o disciplină prea frecventată în mediul școlar.
Altfel spus, România are degeaba o populație mare dacă își risipește resursele și nu se îngrijește în susținerea sporturilor care au tradiție și potențial.
Iată care este populația națiunilor reprezentate la Cupa Mondială de rugby 2023
Japonia - 124,7 milioane
Franța - 68 milioane
Africa de Sud - 61,5 milioane
Italia - 58,8 milioane
Anglia - 56,2 milioane
Argentina - 46 milioane
Australia - 26,4 milioane
Chile 19,2 milioane
România - 19 milioane
Portugalia - 10,3 milioane
Irlanda - 7,1 milioane (*)
Scoția - 5,4 milioane
Noua Zeelandă - 4,93 milioane
Georgia - 4 milioane
Uruguay - 3,4 milioane
Țara Galilor - 3,1 milioane
Namibia - 2,6 milioane
Fiji - 935.974
Samoa - 193.483
Tonga - 105.517
(*) - cu tot cu Ulster (la rugby, în echipa Irlandei evoluează și rugbyști din Irlanda de Nord)
Articole similare
02 Oct. 2023
CUPA MONDIALĂ 2023 / ROMÂNIA: Teama de a raporta înfrângeri sau de ce nu s-a dezvoltat cu adevărat rugby-ul în țara noastră
Firește că înfrângerile suferite de România la Cupa Mondială de rugby ne dor foarte tare. Și mă refer la cei care iubim acest sport. Vina pentru ele e împărțită...
01 Oct. 2023
CUPA MONDIALĂ / STATISTICĂ: România a ajuns la 5 eșecuri la peste 70 puncte diferență, dintre care 3 doar la această ediție
La cele 10 ediții ale Rugby World Cup s-au consemnat și diferențe astronomice în meciurile disputate. Primul record s-a înregistrat în 1995, când Noua Zeelandă a...
01 Oct. 2023
CUPA MONDIALĂ / STATISTICĂ: România a ajuns la 3 meciuri fără punct marcat, dintre care două sunt la rând!
România a devenit sâmbâtă, 30 septembrie 2023, a doua formație participantă la Rugby World Cup care n-a izbutit să înscrie în două meciuri la rând. La două...
01 Oct. 2023
CUPA MONDIALĂ 2023 / STATISTICĂ: Fără precedent... România a înregistrat 5 eșecuri-record la rând!
Fără îndoială că echipa de rugby seniori a României se află în cea mai neagră perioadă din istoria sa. Nici măcar înfrângerea din 2001, cu Anglia (0-134), n-a...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
