Ce spun arhitectii despre proiectul “Stadionului National de Rugby”

     La prezentarea de astazi a a proiectului “Stadionului National de Rugby" au fost prezenti si cativa arhitecti, care au explicat ce inseamna acest proiect pentru orasul Bucuresti dar au si detaliat felul in care va arata el. “Vecinatatea cu Arcul de Triumf mi se pare ca este extrem de binevenita, ca o recunoastere pe care o aducem valorii tururor sportivilor romani. In ceea ce priveste Stadionul de Rugby, cred ca locul sau este bine gasit aici, chiar daca s-a vorbit de amplasarea sa in alte zone. Practic consacra, asa cum trebuie, zona de formare a rugbyului nostru”, a declarat Viorel Hurduc, presedintele Ordinului Arhitectilor din Municipiul Bucuresti, in timp ce Daniel Mitrache, lector universitar la Scoala Nationala de Arhitectura, a explicat ca “imaginea proiectului este, asa cum se vede, o imagine de verde. Dominanta acestui spatiu este verdele parcului si al zonei sportive. Asa cum se va vedea, totul este construit cu multa sticla. Din motive energetice vor exista asa numitii “pereti inteligenti”, care utilizeaza la maximum aportul energetic intern si energia solara. Va fi o imagine contemporana, la nivelul zilelor noastre”.
     Prezentarea de astazi a proiectului complexului care va include Stadionul National de Rugby a fost facuta si de catre cativa arhitecti, participanti la realizarea proiectului, care au incercat sa vorbeasca despre ce inseamna el pentru oras, dat fiind ca un asemenea proiect trebuie sa se incadreze intr-un plan general urbanistic, dar si despre detalii asupra proiectului. Va prezentam mai jos opiniilor lor.
     “Acest proiect inseamna pentru oras o interventie aproape organica, care nu face decat sa dea o pretiozitate in plus domeniului verde al Bucurestiului. Chiar daca ne acomodam foarte greu cu o interventie intr-o zona verde cum este aceasta, o zona de promenada cum este ea cunoscuta. Este firesc insa ca in anul 2004 sa venim cu o schimbare. Vecinatatea cu Arcul de Triumf mi se pare ca este extrem de binevenita, ca o recunoastere pe care o aducem, cel putin noi arhitectii in aceasta prima faza, a valorii tururor sportivilor romani. In ceea ce priveste Stadionul de Rugby, cred ca locul sau este bine gasit aici, chiar daca s-a vorbit de amplasarea sa in alte zone. Practic consacra, asa cum trebuie, zona de formare a rugbyului nostru”, a marturisit Viorel Hurduc, presedintele Ordinului Arhitectilor din Municipiul Bucuresti.
     Constantin Enache, decanul Facultatii de Urbanism din cadrul Scolii Nationale de Arhitectura, unul dintre cei care au muncit la elaborarea proiectului, a subliniat faptul ca “acest proiect va pune la dispozitia locuitorilor un spatiu urban care in prezent este imprejmuit cu acest gard de beton de 2 metri, care este nefires si nepotrivit in inima zonei de agrement a Bucurestiului. Va fi o esplanada pietonala pe partea Bulevardului Marasti care va avea ca destinatie promenada, mai ales, dar care va si reusi sa puna in valoarea Biserica Casin, un monument drag bucurestenilor. Proiectul contine si largirea Bulevardului Marasti cu inca o banda, deci marirea afluxului acestuia, si se va realiza deasemenea o esplanada pietonala similara celei care se gaseste in fata Muzeului Satului, cunoscuta sub numele de Aleea Calaretilor. Ea va fi in lungul Soselei Kiseleff, de cealalta latura a lizierei verzi, de unde publicul va putea sa asiste la antrenamentele de rugby. Parcajul, prevazut si el in proiect, va folosi atat celor care vor veni la meciurile de pe acest stadion cat si celor care vor vizita Muzeul Satului, astfel ca nu vom mai avea masini parcate pe strada”.
     Daniel Mitrache, lector universitar la Scoala Nationala de Arhitectura, a fost cel care a concluzionat parerile arhitectilor despre complexul care va contine Stadionul National de Rugby. “Imaginea proiectului este, asa cum se vede, o imagine de verde. Dominanta acestui spatiu este verdele parcului si al zonei sportive. Am obtinut aceasta imagine utilizand transparenta pe mai multe paliere. Punctele de constructie sunt relativ joase, 12-13 metri inaltime, celelalte constructii fiind subterane. In afara de parcaj vor mai fi in subteran statii de sedinte, vestiare si alte sali care nu au nevoie de multa lumina. Asa cum se va vedea, totul este construit cu multa sticla. Din motive energetice vor exista asa numitii “pereti inteligenti”, care utilizeaza la maximum aportul energetic intern si energia solara. Suprafata construita la nivelul terenului este foarte mica, astfel incat imaginea globala sa fie aceea a unor dotari asezate intr-un parc sportiv si de agrement. Va fi o imagine contemporana, la nivelul zilelor noastre”.