ANALIZĂ: Stejarii s-au văzut depășiți clar în țări pe care le știam ca având doar naționale de fotbal puternice
De Marian Burlacu, 15 Iul. 2025
În România se spune, și nu de ieri, de astăzi, că fotbalul este cel mai popular sport. Și că rugby-ul, de pildă, dar și alte discipline sportive trăiesc, nemeritat am spune, în umbra acestuia. Iată, însă, că ajunși în America de Sud, pentru turneul de vară, Stejarii au suferit două eșecuri usturătoare în fața echipelor reprezentative ale unor țări pe care lumea le cunoaște datorită sportului cu balonul rotund: 16-40 cu Chile și 8-70 cu Uruguay. Și pentru naționala noastră urmează (vineri, 18 iulie 2025) o partidă care se anunță a fi și mai dificilă cu echipa secundă a Argentinei. O primă concluzie ar fi că în timp ce în România rugby-ul regresează (și) din cauza indiferenței cu care este tratat, în Chile, Uruguay și Argentina acest sport se ridică, progresează deși se confruntă cu popularitatea unor vedete din fotbal (Messi, de pildă), vedete cunoscute la scară planetară. (Foto: Chile Rugby)
În țara noastră, în decursul timpului, s-a iscat o prăpastie între practicanții fotbalului și ai altor sporturi. În sensul că dacă primii au fost mereu răsfățați deși n-au atins decât în câteva rânduri un nivel înalt în lume (sunt de menționat trofeele cucerite și finalele disputate de echipa Steaua, precum și medalia de bronz a naționalei la Campionatul Mondial de tineret din Australia, în 1981), ceilalți nu s-au bucurat de aceeași susținere chiar dacă au performat la nivel înalt.
În urmă cu ani, președinte de onoare al Federației Române de Rugby la acea vreme, Viorel Morariu mi-a mărturisit: „Atunci când învingeam Franța, la rugby, românii se bucurau. Entuziasmul ținea trei zile, după care mai toți se întorceau la fotbal”. Altfel spus, rugbyștii români erau căutați atunci când erau pe val, pentru o poză. Nimic mai mult.
Și așa se explică faptul că sportul cu balonul oval de la noi n-a cunoscut evoluția normală din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sau din Franța. Numărul echipelor de rugby a crescut până prin anii 90, în contextul în care pcr-ul cerea tuturor organizațiilor locale de partid să raporteze realizări inclusiv în sport. Iar din 1990 încoace, în condițiile în care au dispărut numeroase întreprinderi de stat, s-au desființat și formațiile de rugby care funcționau pe lângă acestea. Pe de altă parte, nici infrastructura sportivă nu s-a dezvoltat corespunzător. Tot în perioada comunistă s-au amenajat terenuri de rugby (Steaua, Parcul Copilului Grivița, Farul Constanța), însă acestea n-au fost modernizate. Iar multe dintre așa-zisele stadioane de rugby sunt acum în paragină.
În ultimul timp, faptul că fotbalul este răsfățatul sporturilor din România a devenit o scuză invocată deseori de oameni de rugby de la noi pentru a justifica regresul înregistrat pe terenurile cu buturi în formă de „H”. Cum o altă scuză este aceea că rugby-ul nu dispune de o finanțare corespunzătoare în țara noastră.
Iată, însă, că Stejarii au ajuns în America de Sud, în obișnuitul turneu de vară, adică acolo unde fotbalul este cu adevărat „sportul rege”. Și nu e deloc greu de adus argumente în susținerea acestei afirmații. Pe de altă parte, e de subliniat că în Chile, Uruguay și Argentina rugby-ul nu dispune de foarte mulți bani. Ba aș spune că în aceste țări s-a confruntat mai mereu cu probleme financiare. Și cu toate acestea, observăm că naționalele din Chile și Uruguay s-au impus la diferențe record în fața celei similare a României.
Să facem, așadar, o comparație între Chile, Uruguay și Argentina, pe de o parte, și România. Ca populație, Chile se aseamănă cel mai mult cu țara noastră: are 18.480.432 locuitori față de 19.038.098 cât ar avea România. Argentina, în schimb, are o populație cât Chile și România la un loc, și încă ceva peste: 46.044.703 locuitori. În timp ce Uruguay are 3.444.263 locuitori.
Așadar, echipa unei țări cu 3,5 milioane de locuitori (adică populația din București și județele Timiș și Maramureș) a câștigat în fața României. Și nu oricum, ci cu 70-8... Ceea ce reprezintă cel mai dur eșec suferit de Stejari într-un meci contra unei națiuni minore în rugby. Precedentul data din 2023, când Georgia s-a impus cu 56-6 în fața României. Georgia care are o populație de circa 4 milioane de locuitori (adică de vreo 4-5 ori mai mică decât aceea a țării noastre).
Să trecem mai departe și să vorbim despre bilanțul general la Jocurile Olimpice. La acest capitol, România se prezintă cel mai bine, cu 318 medalii (93 de aur, 101 de argint, 124 de bronz). Argentina a cucerit 80 de medalii (22 de aur, 27 de argint, 31 de bronz), Chile a obținut 13 medalii (3 de aur, 7 de argint, 4 de bronz), iar Uruguay 10 medalii (2 de aur, 2 de argint, 6 de bronz).
Trebuie spus, însă, că la ultimele ediții ale Jocurilor Olimpice de vară România a înregistrat un declin, câștigând din ce în ce mai puține medalii. La Paris, în 2024, s-a observat un mic progres față de Rio 2016 și Tokyo 2020, însă bilanțul este nesatisfăcător dacă îl comparăm cu cel înregistrat de sportivii noștri la Sydney, în 2000.
Așadar, pot afirma că regresul rugby-ului nu este întâmplător. Și că nu numai rugby-ul românesc a regresat, ci întreg sportul din țara noastră. Și că există doar câteva excepții.
Să vedem și care sunt sporturile în care excelează România, Chile, Uruguay și Argentina. Fiindcă la prima vedere am spune că în țările din America de Sud există fotbalul și cam atât. Ceea ce nu este tocmai adevărat.
România - gimnastică, handbal, tenis, canotaj, kaiac-canoe, fotbal, atletism, scrimă, lupte, tir sportiv, volei, haltere... Și lista poate continua. De asemenea, numărul marilor campioni ai țării noastre, cei cunoscuți la scară planetară este extrem de mare.
Chile - fotbal (locul 3 la CM din 1962, competiție pe care a găzduit-o, medalie de bronz la JO 2000, victorii în Copa America 2015 și 2016), tenis (a disputat finala Cupei Davis în 1976, Marcelo Rios a fost primul hispano-american lider mondial, Fernando Gonzalez și Nicolas Massu au cucerit primul titlu olimpic pentru Chile), motorsport, baschet, polo călare. Ca un punct comun cu România, în septembrie echipa masculină de volei a acestei țări va participa la Campionatul Mondial de volei. Acolo unde s-a calificat după o absență de 43 de ani. Adică întocmai ca echipa României, care n-a mai participat la turneul final al CM din 1982.
Uruguay - fotbal (a câștigat titlul mondial în 1930 și 1950, precum și 15 ediții din Copa America), baschet (a cucerit medalia de bronz la JO 1952 și 1956).
Argentina - fotbal (a câștigat titlul mondial în 1978, 1986 și 2022, precum și 16 ediții din Copa America; a lansat fotbaliști de mare valoare, fiind suficient a-i pomeni pe Alfredo Di Stefano, Diego Maradona și Lionel Messi), baschet (la masculin, a cucerit titlul mondial în 1950, respectiv titlul olimpic în 2004; a mai câștigat medalia de bronz la JO Beijing 2008, respectiv medalia de argint la CM 2002 și 2019), volei (la masculin, a disputat semifinale la Jocurile Olimpice la Seul, în 1988, și la Tokyo, în 2020, câștigând medalia de bronz, și la Sydney 2000, când a ocupat locul 4, respectiv sferturi de finală la Atlanta, în 1996, Atena, în 2004, Londra, în 2012, și Rio, în 2016 / la feminin, participă constant la CM, iar la Jocurile Olimpice a ocupat locul 9 la Rio și 11 la Tokyo), tenis (a lansat numeroși campioni precum Guilermo Vilas, Gabriela Sabatini sau Juan Martin del Potro), automobilism sportiv (Juan Manuel Fangio a fost unul dintre primii câștigători ai Formulei 1), rugby în XV (la Cupa Mondială a cucerit medalia de bronz în 2007, învingând Franța, echipa țării gazdă, atât în meciul de deschidere, cât și în cel pentru locurile 3-4, respectiv a ocupat locul 4 în 2015 și 2023).
Așadar, a spune că rugby-ul nu se dezvoltă în România din cauza fotbalului nu este în totalitate adevărat. Iar Chile, Uruguay și mai ales Argentina dovedesc tot mai des că pot avea echipe competitive în sportul cu balonul oval deși nici aceste țări nu dispun de campioanate de nivel înalt, așa cum sunt în Franța sau în Anglia. Aș putea adăuga că nici măcar Brazilia nu este o țară numai a fotbalului. Și voi pomeni doar de volei, un sport în care această națiune excelează de decenii.
În țara noastră, în decursul timpului, s-a iscat o prăpastie între practicanții fotbalului și ai altor sporturi. În sensul că dacă primii au fost mereu răsfățați deși n-au atins decât în câteva rânduri un nivel înalt în lume (sunt de menționat trofeele cucerite și finalele disputate de echipa Steaua, precum și medalia de bronz a naționalei la Campionatul Mondial de tineret din Australia, în 1981), ceilalți nu s-au bucurat de aceeași susținere chiar dacă au performat la nivel înalt.
În urmă cu ani, președinte de onoare al Federației Române de Rugby la acea vreme, Viorel Morariu mi-a mărturisit: „Atunci când învingeam Franța, la rugby, românii se bucurau. Entuziasmul ținea trei zile, după care mai toți se întorceau la fotbal”. Altfel spus, rugbyștii români erau căutați atunci când erau pe val, pentru o poză. Nimic mai mult.
Și așa se explică faptul că sportul cu balonul oval de la noi n-a cunoscut evoluția normală din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sau din Franța. Numărul echipelor de rugby a crescut până prin anii 90, în contextul în care pcr-ul cerea tuturor organizațiilor locale de partid să raporteze realizări inclusiv în sport. Iar din 1990 încoace, în condițiile în care au dispărut numeroase întreprinderi de stat, s-au desființat și formațiile de rugby care funcționau pe lângă acestea. Pe de altă parte, nici infrastructura sportivă nu s-a dezvoltat corespunzător. Tot în perioada comunistă s-au amenajat terenuri de rugby (Steaua, Parcul Copilului Grivița, Farul Constanța), însă acestea n-au fost modernizate. Iar multe dintre așa-zisele stadioane de rugby sunt acum în paragină.
În ultimul timp, faptul că fotbalul este răsfățatul sporturilor din România a devenit o scuză invocată deseori de oameni de rugby de la noi pentru a justifica regresul înregistrat pe terenurile cu buturi în formă de „H”. Cum o altă scuză este aceea că rugby-ul nu dispune de o finanțare corespunzătoare în țara noastră.
Iată, însă, că Stejarii au ajuns în America de Sud, în obișnuitul turneu de vară, adică acolo unde fotbalul este cu adevărat „sportul rege”. Și nu e deloc greu de adus argumente în susținerea acestei afirmații. Pe de altă parte, e de subliniat că în Chile, Uruguay și Argentina rugby-ul nu dispune de foarte mulți bani. Ba aș spune că în aceste țări s-a confruntat mai mereu cu probleme financiare. Și cu toate acestea, observăm că naționalele din Chile și Uruguay s-au impus la diferențe record în fața celei similare a României.
Să facem, așadar, o comparație între Chile, Uruguay și Argentina, pe de o parte, și România. Ca populație, Chile se aseamănă cel mai mult cu țara noastră: are 18.480.432 locuitori față de 19.038.098 cât ar avea România. Argentina, în schimb, are o populație cât Chile și România la un loc, și încă ceva peste: 46.044.703 locuitori. În timp ce Uruguay are 3.444.263 locuitori.
Așadar, echipa unei țări cu 3,5 milioane de locuitori (adică populația din București și județele Timiș și Maramureș) a câștigat în fața României. Și nu oricum, ci cu 70-8... Ceea ce reprezintă cel mai dur eșec suferit de Stejari într-un meci contra unei națiuni minore în rugby. Precedentul data din 2023, când Georgia s-a impus cu 56-6 în fața României. Georgia care are o populație de circa 4 milioane de locuitori (adică de vreo 4-5 ori mai mică decât aceea a țării noastre).
Să trecem mai departe și să vorbim despre bilanțul general la Jocurile Olimpice. La acest capitol, România se prezintă cel mai bine, cu 318 medalii (93 de aur, 101 de argint, 124 de bronz). Argentina a cucerit 80 de medalii (22 de aur, 27 de argint, 31 de bronz), Chile a obținut 13 medalii (3 de aur, 7 de argint, 4 de bronz), iar Uruguay 10 medalii (2 de aur, 2 de argint, 6 de bronz).
Trebuie spus, însă, că la ultimele ediții ale Jocurilor Olimpice de vară România a înregistrat un declin, câștigând din ce în ce mai puține medalii. La Paris, în 2024, s-a observat un mic progres față de Rio 2016 și Tokyo 2020, însă bilanțul este nesatisfăcător dacă îl comparăm cu cel înregistrat de sportivii noștri la Sydney, în 2000.
Așadar, pot afirma că regresul rugby-ului nu este întâmplător. Și că nu numai rugby-ul românesc a regresat, ci întreg sportul din țara noastră. Și că există doar câteva excepții.
Să vedem și care sunt sporturile în care excelează România, Chile, Uruguay și Argentina. Fiindcă la prima vedere am spune că în țările din America de Sud există fotbalul și cam atât. Ceea ce nu este tocmai adevărat.
România - gimnastică, handbal, tenis, canotaj, kaiac-canoe, fotbal, atletism, scrimă, lupte, tir sportiv, volei, haltere... Și lista poate continua. De asemenea, numărul marilor campioni ai țării noastre, cei cunoscuți la scară planetară este extrem de mare.
Chile - fotbal (locul 3 la CM din 1962, competiție pe care a găzduit-o, medalie de bronz la JO 2000, victorii în Copa America 2015 și 2016), tenis (a disputat finala Cupei Davis în 1976, Marcelo Rios a fost primul hispano-american lider mondial, Fernando Gonzalez și Nicolas Massu au cucerit primul titlu olimpic pentru Chile), motorsport, baschet, polo călare. Ca un punct comun cu România, în septembrie echipa masculină de volei a acestei țări va participa la Campionatul Mondial de volei. Acolo unde s-a calificat după o absență de 43 de ani. Adică întocmai ca echipa României, care n-a mai participat la turneul final al CM din 1982.
Uruguay - fotbal (a câștigat titlul mondial în 1930 și 1950, precum și 15 ediții din Copa America), baschet (a cucerit medalia de bronz la JO 1952 și 1956).
Argentina - fotbal (a câștigat titlul mondial în 1978, 1986 și 2022, precum și 16 ediții din Copa America; a lansat fotbaliști de mare valoare, fiind suficient a-i pomeni pe Alfredo Di Stefano, Diego Maradona și Lionel Messi), baschet (la masculin, a cucerit titlul mondial în 1950, respectiv titlul olimpic în 2004; a mai câștigat medalia de bronz la JO Beijing 2008, respectiv medalia de argint la CM 2002 și 2019), volei (la masculin, a disputat semifinale la Jocurile Olimpice la Seul, în 1988, și la Tokyo, în 2020, câștigând medalia de bronz, și la Sydney 2000, când a ocupat locul 4, respectiv sferturi de finală la Atlanta, în 1996, Atena, în 2004, Londra, în 2012, și Rio, în 2016 / la feminin, participă constant la CM, iar la Jocurile Olimpice a ocupat locul 9 la Rio și 11 la Tokyo), tenis (a lansat numeroși campioni precum Guilermo Vilas, Gabriela Sabatini sau Juan Martin del Potro), automobilism sportiv (Juan Manuel Fangio a fost unul dintre primii câștigători ai Formulei 1), rugby în XV (la Cupa Mondială a cucerit medalia de bronz în 2007, învingând Franța, echipa țării gazdă, atât în meciul de deschidere, cât și în cel pentru locurile 3-4, respectiv a ocupat locul 4 în 2015 și 2023).
Așadar, a spune că rugby-ul nu se dezvoltă în România din cauza fotbalului nu este în totalitate adevărat. Iar Chile, Uruguay și mai ales Argentina dovedesc tot mai des că pot avea echipe competitive în sportul cu balonul oval deși nici aceste țări nu dispun de campioanate de nivel înalt, așa cum sunt în Franța sau în Anglia. Aș putea adăuga că nici măcar Brazilia nu este o țară numai a fotbalului. Și voi pomeni doar de volei, un sport în care această națiune excelează de decenii.
Articole similare
10 Dec. 2025
ROMÂNIA / ECHIPA NAȚIONALĂ DE SENIORI: Ce rol au jucat rugbyștii ce evoluează afară în menținerea în elita mondială
Înaintea Cupei Mondiale din 2023, i-am făcut un scurt istoric al rugby-ului românesc unui ziarist francez care locuia la Timișoara. După ce i-am spus că la noi există un număr tot...
09 Dec. 2025
ROMÂNIA / ISTORIE: De ce data primului meci de rugby din țara noastră diferă de la o sursă la alta
Istoria rugby-ului românesc este extrem de complexă. Și nici n-ar putea să fie altfel de vreme ce acest sport se practică în țara noastră de peste 110 ani. Există și anumite...
06 Dec. 2025
SUPERCUPA EUROPEI 2025/2026 / ETAPA A 4-A / LPR - LUS 7-35: Lupii n-au reușit decât un eseu, lusitanii au obținut și bonusul ofensiv
Nici cea de-a 4-a rundă din ediția 2025 a Supercupei Europei n-a fost una cu noroc pentru selecționata Romanian Wolves. Alcătuită în principal din tineri jucători de la CS Rapid...
05 Dec. 2025
SUPERCUPA EUROPEI 2025/2026 / ETAPA A 4-A / LPR - LUS: Lupii încearcă să scape de ultimul loc, lusitanii vizează prima poziție
Pentru selecționata Lupii României etapa cu numărul 4 din ediția 2025 a Rugby Europe Super Cup le aduce un nou adversar dificil. Oamenii lui Stelian Burcea, Florin Vlaicu și Victor Bezușcu...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
