AG AIRR 2023 / MIRCEA PARASCHIV: „Este un exod al jucătorilor din Georgia, Baia Mare are șapte, opt”
De Marian Burlacu, 16 Iun. 2023
Desfășurată la Camera de Comerț și Industrie a României, Adunarea Generală (AG) a Asociației Internaționalilor de Rugby din România (AIRR) a dezbătut și problema numărului tot mai mare de jucători străini din campionatul de seniori al țării noastre. Implicit faptul că sunt mulți tineri români care nu au unde să joace rugby. În ediția 2023 a Ligii Naționale de Rugby seniori echipele care se luptă pentru titlul național sunt cele cu cei mai mulți străini în lot: CSM Știința Baia Mare - 16, CSA Steaua București - 13, SCM USV Timișoara - 11, CS Dinamo București - 11. Fost internațional și antrenor, Mircea Paraschiv a vorbit despre un exod al rugbyștilor din Georgia: „Noi le dăm bani, la cluburi. Întărim rugby-ul din Georgia?!”.
Problema ligii naționale de rugby a fost ridicată de Ion Zafiescu. Acesta a subliniat faptul că mulți dintre rugbyștii români tineri nu-și găsesc club la seniori, motiv pentru care aceștia abandonează, temporar și chiar definitiv, activitatea competițională. „Se pierd o grămadă de juniori”, a spus fratele fostului internațional de rugby Marian Zafiescu. ”Ar fi bine să avem o a doua ligă de amatori. Pentru ca acești copii să nu treacă direct la seniori. Pentru că e bruscă trecerea de la juniorii mari la seniori”.
Prezent la prezidiul AIRR, Mircea Paraschiv a intervenit și a spus: „Tu ai dat singur răspunsul. Avem nevoie de echipe. Fără echipe nu putem să facem. Echipele nu le poate face Asociația”.
Președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Dărăban a intervenit: „Dacă îmi permiteți. Totul pleacă din sistemul de educație. Fac o paranteză. Când s-a făcut liceul acela american în Pipera toată lumea a spus că sunt nebuni. Că pe vremea aceea puteau să-și ia sediu și pe Kiselef. Nu s-a înțeles că în sistemul educațional american dacă nu-i bun omul la matematică, la fizică, la chimie i se dă o șansă prin sport. Noi unde avem copilul captiv? În școli. În rest, scapă din mâini, pleacă, fuge. Îl ai în școala generală și în liceu. Școlile ar trebui să-și aleagă din sporturile de echipă. Iar apoi se face un turneu pe școli (...) Altfel nu se face nimic”.
S-a pomenit despre faptul că rugby-ul a fost inclus ca sport de pregătire în liceele militare pe vremea lui Neculai Postolachi (anii 90), respectiv în programul școlilor de sub tutela Ministerului Transporturilor atunci când ministru era Cornel Burada (anii 80).
Pe de altă parte, Mircea Paraschiv a criticat faptul că în campionatul nostru evoluează din ce în ce mai mulți jucători din Georgia: „Întreb și eu: Câți rugbyști din România joacă în Georgia? Păi noi ce facem... Îi aducem pe ăștia să le dăm bani. Și cei mai buni ai lor se duc în Franța. Următorii rămân în campionatul lor din Georgia. A treia mână, a patra mână vine aici. Și în loc să joace juniorii ăștia care termină U20... Baia Mare a adus vreo șapte, opt. Nu știu. Poate greșesc. Sunt pe la Dinamo. Pe la Steaua. Sunt peste tot. Noi ce facem? Noi întărim Georgia? Georgia are 20 de ani de rugby, căci din 2000 au început să apară. Și noi avem o sută de ani de rugby. Și noi ne săpăm singuri”.
Prezent la AG AIRR, Florin Matei, secretarul general al Federației Române de Rugby (FRR) a intervenit: „Știm cu toți că până în 1989 rugby-ul funcționa la noi pe lângă instituții ale statului. Și a fost o perioadă de prosperitate a rugby-ului românesc. Atunci eram semi-profesioniști. Aveam scoatere din producție. Făceam doar rugby. În vreme ce ceilalți făceau rugby după orele de program. Și a fost foarte bine. După 1995, când s-a trecut la profesionism, decalajul dintre noi și celelalte națiuni a crescut de la un an la altul. De ce? Rugby-ul se face în continuare pe lângă instituții ale statului. Numai că până în 1989 erau foarte multe fabrici, uzine, instituții care produceau și finanțau rugby-ul românesc. Obligate fiind. Numai că aceste instituții ale statului au început să dea faliment. S-au desființat. Și nici rugby nu s-a mai practicat pe lângă aceste instituții. În celelalte țări existau deja structuri private. Cum este acum clubul lui Daniel (n.a. Mitrea), Șoimii. Din punctul de vedere al Federației, este un club exponențial. Aceste cluburi private funcționează pe alte principii. Rugby-ul românesc, în momentul de față, este finanțat de primării, consilii județene, de Ministerul de Interne, de Ministerul Apărării Naționale... Toate aceste entități nu produc nimic. Primesc bani de la statul român. Și din acei bani finanțează și sportul românesc. La un nivel foarte redus”.
Moment în care Mircea Paraschiv a intervenit: „Da, dar îi cheltuie cu jucători străini. Aici este nenorocirea!”
Florin Matei a continuat: „Dar fiindcă tot vorbeați de rugby-ul georgian. Trebuie să recunoaștem că rugby-ul din Georgia este susținut în proporție de aproape sută la sută de statul georgian. Este cam aceeași situație cu a rugby-ului românesc de dinainte de 1990. Nu ne bucură că avem o invazie de jucători georgieni. De jucători din Pacific și de pe unde mai sunt. Dar realitate este că producția noastră de juniori este atât de scăzută, iar valoarea lor atât de slabâ încât cluburile de seniori nu au ce să ia”.
VEZI ÎN VIDEO POZIȚIA SECRETARULUI GENERAL AL FRR FAȚĂ DE INVAZIA DE JUCĂTORI DE RUGBY STRĂINI
Trebuie spus că în ediția 2023 a Ligii Naționale de Rugby seniori cei mai mulți jucători străini sunt legitimați la echipele care și-au propus câștigarea titlului de campioni: CSM Știința Baia Mare - 16, CSA Steaua București - 13, SCM USV Timișoara - 11, CS Dinamo București - 11.
Pe de altă parte, echipele din Moldova au în componență jucători din Republica Moldova.
Fără jucători străini, CSM Constanța este compusă în proporție de 95% din jucători români născuți după 2000. Iar mulți dintre aceștia au 19-20 de ani. Cu efective autohtone în totalitate mai sunt CS Năvodari și Bucovina Suceava, însă la aceste formații majoritatea componenților sunt născuți înainte de 2000. Adică au o medie de vârstă ridicată.
Este de subliniat că jucătorii străini de rugby au apărut în campionatul din țara noastră în al doilea deceniu al acestui secol. Mai întâi la Farul Constanța, iar apoi la Baia Mare și la Timișoara. Cum țineau de Ministerul de Interne și de Ministerul Apărării Naționale, Dinamo și Steaua n-au putut angaja, o vreme, jucători străini (legea nu permitea așa ceva). Mai apoi, și aceste cluburi au angajat străini. Și nu numai în rugby, ci și la alte sporturi îndeosebi de echipă.
Iată care sunt rugbyștii străini ce evoluează la echipele de rugby seniori din România:
CSM Știința Baia Mare - 16 străini
Barends Anelka Zendin (Africa de Sud) - centru
Bitsadze Beka (Georgia) - flanker
Dardzulidze Mate (Georgia) - linia a doua
Dugladze Revazi (Georgia) - pilier
Fakaosilea Sione (Tonga) - centru
Gelashvili Nugzar (Georgia) - flanker
Immelman Jacob Nicollas Oliver (Africa de Sud) - linia a treia
Mahlo Kefentse Seshego (Africa de Sud) - aripă
Maisuradze Simon (Georgia) - pilier
Murray - Mcgregor Nikau Tohu Patariki (Noua Zeelandă) - fundaș
Scott James Liam (Africa de Sud) - pilier
Sikuea Taliauli (Tonga) - aripă
Tomane Jason Fareti (Noua Zeelandă) - centru
Trollip Tristan Kyle (Africa de Sud) - taloner
Zubashvili Sandro (Georgia) - pilier
Levan Papidze (Georgia) - taloner
CSA Steaua București - 13 străini
Abashidze Davit (Georgia) - pilier
Arabuli Gaga (Georgia) - linia a doua
Chibuwe Ngoni (Zimbabwe) - centru
Lama Sioeli (Tonga) - fundaș
Maravunawasawasa Ratu (Fiji) - mijlocaș la deschidere
Marawa Jone (Fiji) - centru
Masuku Nkisikhona (Africa de Sud) - pilier
Nailago Waisea (Fiji) - pilier
Rossouw Jan (Namibia) - linia a treia
Tangimana Fonovai (Tonga) - centru
Tweddle Matthew (Irlanda) - linia a treia
Vaovasa Hinckley (Noua Zeelandă) - mijlocaș la deschidere
Vaovasa Monson (Noua Zeelandă) - centru
SCM USV Timișoara - 11 străini
Baloyi Nsuku (Africa de Sud) - aripă
Digo Mosese Ducivaki (Fiji) - pilier
Godwin Silvanus (Namibia) - mijlocaș la deschidere
Holoia Feoefaaki (Fiji) - linia a treia
Khvicha Jgerenaia (Georgia) - centru
Manumua Tevita (Tonga) - centru
Onsando Malcolm Mamboleo (Kenya) - linia a doua
Shennan Stephen Ross (Noua Zeelandă) - aripă
Sikote Joji (Fiji) - pilier
Tiqe Iliesa Lesumaitaiti (Fiji) - fundaș
Aleksandr Kalmakhelidze (Georgia) - linia a doua
Dinamo București - 11 jucători
Bonaparte Damian Jean-Claude Jr (Africa de Sud) - aripă
El Aichouni Zyad (Franța) - aripă
Kisting Helarius (Namibia) - mijlocaș de grămadă
Mahe Paula (Tonga) - centru
Murray Keanan (Africa de Sud) - linia a treia
Perez Joe (Samoa) - fundaș
Pieterse Dylan (Africa de Sud) - centru
Smith Jp (Africa de Sud) - pilier
Swanepoel Sam (Africa de Sud) - linia a treia
Turagaluvu Sailasa (Fiji) - linia a doua
Wiliams Jondre (Africa de Sud) - mijlocaș de grămadă
CSM Galați - 5 străini
Bușilă Ion (Moldova) - pilier
Jabin Valeriu (Moldova) - pilier
Moțoc Sergiu (Moldova) - aripă
Sola Johnny (Noua Zeelandă) - centru
Vicol Sergiu (Moldova) - fundaș
RC Gura Humorului - 4 străini
Koekemoer Angelo Justin (Africa de Sud) - linia a treia
Mumbi Melvin Thairu (Kenya) - pilier
Popovici Nichita (Moldova) - aripă
Schwartz Rohan (Africa de Sud) - taloner
CS „U” ELBI Cluj - 3 străini
Morrell Sean (Noua Zeelandă) - linia a treia
Takatu Jonh (Noua Zeelandă) - centru
Davit Tedeluri (Georgia) - pilier
CS Știința Petroșani - 3 străini
Moala Viliami (Noua Zeelandă) - aripă
Rose Jody (Africa de Sud) - mijlocaș la deschidere
Umaga Siaki (Noua Zeelandă) - centru
RC Bârlad - 3 străini
Boian Petru (Moldova) - centru
Buzenco Cristin (Moldova) - linia a doua
Macaria Nichita (Moldova) - pilier
CS Politehnica Iași - 2 străini
Misin Igor (Moldova) - centru
Racu Teodor (Moldova) - pilier
RC Grivița UNEFS București - 1 străin
Barnett Peter (Marea Britanie) - centru
Problema ligii naționale de rugby a fost ridicată de Ion Zafiescu. Acesta a subliniat faptul că mulți dintre rugbyștii români tineri nu-și găsesc club la seniori, motiv pentru care aceștia abandonează, temporar și chiar definitiv, activitatea competițională. „Se pierd o grămadă de juniori”, a spus fratele fostului internațional de rugby Marian Zafiescu. ”Ar fi bine să avem o a doua ligă de amatori. Pentru ca acești copii să nu treacă direct la seniori. Pentru că e bruscă trecerea de la juniorii mari la seniori”.
Prezent la prezidiul AIRR, Mircea Paraschiv a intervenit și a spus: „Tu ai dat singur răspunsul. Avem nevoie de echipe. Fără echipe nu putem să facem. Echipele nu le poate face Asociația”.
Președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Dărăban a intervenit: „Dacă îmi permiteți. Totul pleacă din sistemul de educație. Fac o paranteză. Când s-a făcut liceul acela american în Pipera toată lumea a spus că sunt nebuni. Că pe vremea aceea puteau să-și ia sediu și pe Kiselef. Nu s-a înțeles că în sistemul educațional american dacă nu-i bun omul la matematică, la fizică, la chimie i se dă o șansă prin sport. Noi unde avem copilul captiv? În școli. În rest, scapă din mâini, pleacă, fuge. Îl ai în școala generală și în liceu. Școlile ar trebui să-și aleagă din sporturile de echipă. Iar apoi se face un turneu pe școli (...) Altfel nu se face nimic”.
S-a pomenit despre faptul că rugby-ul a fost inclus ca sport de pregătire în liceele militare pe vremea lui Neculai Postolachi (anii 90), respectiv în programul școlilor de sub tutela Ministerului Transporturilor atunci când ministru era Cornel Burada (anii 80).
Pe de altă parte, Mircea Paraschiv a criticat faptul că în campionatul nostru evoluează din ce în ce mai mulți jucători din Georgia: „Întreb și eu: Câți rugbyști din România joacă în Georgia? Păi noi ce facem... Îi aducem pe ăștia să le dăm bani. Și cei mai buni ai lor se duc în Franța. Următorii rămân în campionatul lor din Georgia. A treia mână, a patra mână vine aici. Și în loc să joace juniorii ăștia care termină U20... Baia Mare a adus vreo șapte, opt. Nu știu. Poate greșesc. Sunt pe la Dinamo. Pe la Steaua. Sunt peste tot. Noi ce facem? Noi întărim Georgia? Georgia are 20 de ani de rugby, căci din 2000 au început să apară. Și noi avem o sută de ani de rugby. Și noi ne săpăm singuri”.
Prezent la AG AIRR, Florin Matei, secretarul general al Federației Române de Rugby (FRR) a intervenit: „Știm cu toți că până în 1989 rugby-ul funcționa la noi pe lângă instituții ale statului. Și a fost o perioadă de prosperitate a rugby-ului românesc. Atunci eram semi-profesioniști. Aveam scoatere din producție. Făceam doar rugby. În vreme ce ceilalți făceau rugby după orele de program. Și a fost foarte bine. După 1995, când s-a trecut la profesionism, decalajul dintre noi și celelalte națiuni a crescut de la un an la altul. De ce? Rugby-ul se face în continuare pe lângă instituții ale statului. Numai că până în 1989 erau foarte multe fabrici, uzine, instituții care produceau și finanțau rugby-ul românesc. Obligate fiind. Numai că aceste instituții ale statului au început să dea faliment. S-au desființat. Și nici rugby nu s-a mai practicat pe lângă aceste instituții. În celelalte țări existau deja structuri private. Cum este acum clubul lui Daniel (n.a. Mitrea), Șoimii. Din punctul de vedere al Federației, este un club exponențial. Aceste cluburi private funcționează pe alte principii. Rugby-ul românesc, în momentul de față, este finanțat de primării, consilii județene, de Ministerul de Interne, de Ministerul Apărării Naționale... Toate aceste entități nu produc nimic. Primesc bani de la statul român. Și din acei bani finanțează și sportul românesc. La un nivel foarte redus”.
Moment în care Mircea Paraschiv a intervenit: „Da, dar îi cheltuie cu jucători străini. Aici este nenorocirea!”
Florin Matei a continuat: „Dar fiindcă tot vorbeați de rugby-ul georgian. Trebuie să recunoaștem că rugby-ul din Georgia este susținut în proporție de aproape sută la sută de statul georgian. Este cam aceeași situație cu a rugby-ului românesc de dinainte de 1990. Nu ne bucură că avem o invazie de jucători georgieni. De jucători din Pacific și de pe unde mai sunt. Dar realitate este că producția noastră de juniori este atât de scăzută, iar valoarea lor atât de slabâ încât cluburile de seniori nu au ce să ia”.
VEZI ÎN VIDEO POZIȚIA SECRETARULUI GENERAL AL FRR FAȚĂ DE INVAZIA DE JUCĂTORI DE RUGBY STRĂINI
Trebuie spus că în ediția 2023 a Ligii Naționale de Rugby seniori cei mai mulți jucători străini sunt legitimați la echipele care și-au propus câștigarea titlului de campioni: CSM Știința Baia Mare - 16, CSA Steaua București - 13, SCM USV Timișoara - 11, CS Dinamo București - 11.
Pe de altă parte, echipele din Moldova au în componență jucători din Republica Moldova.
Fără jucători străini, CSM Constanța este compusă în proporție de 95% din jucători români născuți după 2000. Iar mulți dintre aceștia au 19-20 de ani. Cu efective autohtone în totalitate mai sunt CS Năvodari și Bucovina Suceava, însă la aceste formații majoritatea componenților sunt născuți înainte de 2000. Adică au o medie de vârstă ridicată.
Este de subliniat că jucătorii străini de rugby au apărut în campionatul din țara noastră în al doilea deceniu al acestui secol. Mai întâi la Farul Constanța, iar apoi la Baia Mare și la Timișoara. Cum țineau de Ministerul de Interne și de Ministerul Apărării Naționale, Dinamo și Steaua n-au putut angaja, o vreme, jucători străini (legea nu permitea așa ceva). Mai apoi, și aceste cluburi au angajat străini. Și nu numai în rugby, ci și la alte sporturi îndeosebi de echipă.
Iată care sunt rugbyștii străini ce evoluează la echipele de rugby seniori din România:
CSM Știința Baia Mare - 16 străini
Barends Anelka Zendin (Africa de Sud) - centru
Bitsadze Beka (Georgia) - flanker
Dardzulidze Mate (Georgia) - linia a doua
Dugladze Revazi (Georgia) - pilier
Fakaosilea Sione (Tonga) - centru
Gelashvili Nugzar (Georgia) - flanker
Immelman Jacob Nicollas Oliver (Africa de Sud) - linia a treia
Mahlo Kefentse Seshego (Africa de Sud) - aripă
Maisuradze Simon (Georgia) - pilier
Murray - Mcgregor Nikau Tohu Patariki (Noua Zeelandă) - fundaș
Scott James Liam (Africa de Sud) - pilier
Sikuea Taliauli (Tonga) - aripă
Tomane Jason Fareti (Noua Zeelandă) - centru
Trollip Tristan Kyle (Africa de Sud) - taloner
Zubashvili Sandro (Georgia) - pilier
Levan Papidze (Georgia) - taloner
CSA Steaua București - 13 străini
Abashidze Davit (Georgia) - pilier
Arabuli Gaga (Georgia) - linia a doua
Chibuwe Ngoni (Zimbabwe) - centru
Lama Sioeli (Tonga) - fundaș
Maravunawasawasa Ratu (Fiji) - mijlocaș la deschidere
Marawa Jone (Fiji) - centru
Masuku Nkisikhona (Africa de Sud) - pilier
Nailago Waisea (Fiji) - pilier
Rossouw Jan (Namibia) - linia a treia
Tangimana Fonovai (Tonga) - centru
Tweddle Matthew (Irlanda) - linia a treia
Vaovasa Hinckley (Noua Zeelandă) - mijlocaș la deschidere
Vaovasa Monson (Noua Zeelandă) - centru
SCM USV Timișoara - 11 străini
Baloyi Nsuku (Africa de Sud) - aripă
Digo Mosese Ducivaki (Fiji) - pilier
Godwin Silvanus (Namibia) - mijlocaș la deschidere
Holoia Feoefaaki (Fiji) - linia a treia
Khvicha Jgerenaia (Georgia) - centru
Manumua Tevita (Tonga) - centru
Onsando Malcolm Mamboleo (Kenya) - linia a doua
Shennan Stephen Ross (Noua Zeelandă) - aripă
Sikote Joji (Fiji) - pilier
Tiqe Iliesa Lesumaitaiti (Fiji) - fundaș
Aleksandr Kalmakhelidze (Georgia) - linia a doua
Dinamo București - 11 jucători
Bonaparte Damian Jean-Claude Jr (Africa de Sud) - aripă
El Aichouni Zyad (Franța) - aripă
Kisting Helarius (Namibia) - mijlocaș de grămadă
Mahe Paula (Tonga) - centru
Murray Keanan (Africa de Sud) - linia a treia
Perez Joe (Samoa) - fundaș
Pieterse Dylan (Africa de Sud) - centru
Smith Jp (Africa de Sud) - pilier
Swanepoel Sam (Africa de Sud) - linia a treia
Turagaluvu Sailasa (Fiji) - linia a doua
Wiliams Jondre (Africa de Sud) - mijlocaș de grămadă
CSM Galați - 5 străini
Bușilă Ion (Moldova) - pilier
Jabin Valeriu (Moldova) - pilier
Moțoc Sergiu (Moldova) - aripă
Sola Johnny (Noua Zeelandă) - centru
Vicol Sergiu (Moldova) - fundaș
RC Gura Humorului - 4 străini
Koekemoer Angelo Justin (Africa de Sud) - linia a treia
Mumbi Melvin Thairu (Kenya) - pilier
Popovici Nichita (Moldova) - aripă
Schwartz Rohan (Africa de Sud) - taloner
CS „U” ELBI Cluj - 3 străini
Morrell Sean (Noua Zeelandă) - linia a treia
Takatu Jonh (Noua Zeelandă) - centru
Davit Tedeluri (Georgia) - pilier
CS Știința Petroșani - 3 străini
Moala Viliami (Noua Zeelandă) - aripă
Rose Jody (Africa de Sud) - mijlocaș la deschidere
Umaga Siaki (Noua Zeelandă) - centru
RC Bârlad - 3 străini
Boian Petru (Moldova) - centru
Buzenco Cristin (Moldova) - linia a doua
Macaria Nichita (Moldova) - pilier
CS Politehnica Iași - 2 străini
Misin Igor (Moldova) - centru
Racu Teodor (Moldova) - pilier
RC Grivița UNEFS București - 1 străin
Barnett Peter (Marea Britanie) - centru
Articole similare
23 Sep. 2023
CUPA MONDIALĂ 2023 / GRUPA B: Africa de Sud mizează pe înaintare în disputa cu Irlanda, iar victoria îi poate asigura un loc în sferturile de finală
Incluse printre favoritele la câștigarea titlului mondial, alături de Franța și Noua Zeelandă, echipele Africii de Sud și Irlandei se înfruntă în această seară...
23 Sep. 2023
CUPA MONDIALĂ 2023 / GRUPA C: Egale în meci direct, Georgia și Portugalia și-au diminuat șansele la locul 3
Pentru a 3-a oară în cele 21 de meciuri directe, echipele de rugby ale Georgiei și Portugaliei au terminat la egalitate! S-a întâmplat astăzi (sâmbătă, 23 septembrie), la...
23 Sep. 2023
CUPA MONDIALĂ 2023 / GRUPA D: Cu origini românești, Theo Dan a înscris două eseuri pentru Anglia în meciul cu Chile
În timp ce echipa de rugby a României nu are nicio șansă să se califice în sferturile de finală ale ediției 2023 a Cupei Mondiale, un jucător cu origini în țara noastră...
22 Sep. 2023
CUPA MONDIALĂ 2023 / GRUPA A / FRA - NAM 96-0: „Cocoșii” au înregistrat cel mai categoric succes al lor în istoria acestei competiții
Cu 14 încercări marcate, echipa de rugby seniori a Franței a câștigat cu 96-0 (54-0) meciul cu Namibia, vineri, 21 septembrie, la Marsilia. Confruntarea a contat pentru Grupa B de la...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
