Rulmentul in febra pregatirilor

     Intreaga suflare a rugby-ului barladean se straduieste sa termine la timp si asa cum se cuvine lucrarile de reabilitare a bazei sportive a Clubului „Rulmentul“, pentru ca sarbatoarea celor 50 de ani de rugby la Barlad, deopotriva cu organizarea finalei Cupei Romaniei, sa gaseasca arena pregatita si in bune conditii.
     Ieri dimineata, la stadion erau Ioan Harnagea, antrenorul clubului, si Mihai Costachescu, antrenorul unei grupe de rugbisti juniori a Clubului Sportiv Scolar, care nu se sfiau sa puna osul la treaba pentru a ajusta atat cat se poate intreaga baza. Mai mult, Costachescu mobilizase grupa de juniori, care curatase acum cateva zile tribuna de gunoaie. „Peste catva timp, acesti copii vor juca pe terenul central, iar din tribune ii vor primi familiile si prietenii. Stadionul este casa rugby-ului barladean, este ca si casa noastra“, a declarat tanarul antrenor. In timp ce superviza lucrarile de tundere si nivelare a gazonului si cele de reabilitare a vestiarelor, Ioan Harnagea a reusit sa ne spuna ca aceasta munca ar fi fost in zadar daca Primaria Barlad si conducerea Fabricii de Rulmenti nu i-ar fi ajutat cu oameni si materiale de constructii.
     „Intregul complex sportiv arata mult mai bine acum. S-a tuns gazonul, iar terenul poate gazdui fara probleme meciuri de rugby. S-au indepartat toate resturile vegetale dimprejurul arenei, s-au varuit toate bordurile, iar interiorul stadionului a fost revopsit. Este clar ca, oricata bunavointa am fi avut, nimic din toate acestea nu ar fi putut fi realizate daca municipalitatea, in persoana domnului viceprimar Adrian Solomon, nu ne-ar fi ajutat cu materiale si muncitori. De asemenea, si Fabrica de Rulmenti ne-a sprijinit cu materiale si oameni“, ne-a declarat Harnagea.
     O privire de ansamblu ne-a demonstrat ce s-a realizat in aceste zile: terenul arata excelent, tribunele sunt curate, iar interiorul stadionului a capatat o alta fata. „Vor fi prezente nume sonore ale rugby-ului romanesc, conducatori ai federatiei, antrenorii lotului national, legende ale rugby-ului barladean, national si international, oameni pe care poate ii vezi o singura data in viata, asa ca nu ne permitem sa ne facem de rusine, mai ales ca vom sarbatori 50 de ani de rugby la Barlad. Cu siguranta, arena va fi in bune conditii la startul manifestarilor“, a completat Costachescu.
    
     Nici acum echipele mari nu se simt prea bine la Barlad
    
     Afirmatia ii apartine lui Ioan Harnagea, antrenorul echipei de rugby „Rulmentul“ Barlad, si este doar o parte a comparatiei care opune, pe de o parte, echipele care au adus glorie clubului si orasului in trecut, si cele din ultimii ani, pe de alta parte, chiar daca diferentele sunt destul de semnificative.
     Parca pentru a continua rememorarea perioadei din trecut, inceputa in paginile cotidianului nostru de fostul mare rugbist Ilie Pascal, si pentru a aduce istoria pana in zilele noastre, Ioan Harnagea si-a propus sa le reaminteasca barladenilor ca rugby-ul local a continuat si dupa anii 70 sa produca valori nationale si internationale. „In 1974, antrenor era Viorel Calin, urmat dupa moartea sa de Virgil Mihalascu. Eram o echipa de mijlocul clasamentului, insa marile forte ale rugby-ului romanesc nu veneau sa faca scor la Barlad, stiau ca nu prea au cum. De fiecare data, intalneau o echipa super-motivata, care juca cu o ambitie rar intalnita in acele vremuri. Jucatorii erau in pas cu noile tendinte din rugby-ul mondial, cand incepuse sa se joace mai mult la mana, prindeam mingea pe trei-sferturi si jucam in forta, atacand cu toate liniile, nu lasam atacul doar in seama pachetului de inaintare. A venit apoi Marin Rainea ca antrenor, iar la inceputul anilor ‘80 a inceput epoca lui Petre Florescu“, ne spune Harnagea. Venirea reputatului tehnician Florescu a insemnat revenirea cu adevarat a rugby-ului barladean in topul celor mai bune echipe ale momentului, atunci cand au aparut nume de legenda ca Aurel Dranga, capitanul Romaniei in disputa cu Portugalia, Vasile Holban, Virgil Tiliuta, Toader Mihalcea sau Ion Burghelea.
     „Campioana de atunci, Grivita Bucuresti, ceda la Barlad. Eram o echipa incomoda, nimeni nu venea aici cu gandul declarat de a castiga. Cei de la cluburile bucurestene spuneau soptit ca eram neobisnuit de combativi. Florescu a schimbat stilul de joc al echipei, se juca mai mult la mana, apareau noi scheme tehnico-tactice, jocul era mai spectaculos si modern. Ca urmare a schimbarilor in jocul echipei, in editia 1985-1986, Rulmentul a castigat in premiera Cupa Romaniei, iar un an mai tarziu, tineretul a repetat aceasta performanta, Federatia Romana de Rugby decizand sa dea o mai mare amploare jocurilor din Cupa folosindu-se jucatorii mai tineri. In editia 1986-1987, am castigat Cupa Romaniei la Bucuresti, dupa ce am invins echipa Politehnica Iasi, care il avea la timona pe renumitul tehnician Valeriu Irimescu“, mai spune actualul antrenor barladean, cel care a facut parte din pleiada marilor jucatori, alaturi de Liviu Hodorca sau Sorin Seceleanu.
     In 1992, Harnagea preia comanda echipei, dupa ce mai jucase pe la Dinamo Bucuresti, iar in acea editie Steaua se inclina din nou in fata barladenilor. „Cand am plecat spre Barlad cu Cupa Romaniei, aflasem ca oamenii se adunasera in fata Primariei, pentru a ne primi asa cum meritam. Am ajuns noaptea tarziu, erau sute de oameni acolo, care au izbucnit in urale cand au vazut ca le-am adus Cupa la Barlad“, mai spune Harnagea. El nu ii poate uita nici acum pe cei care au fost alaturi de echipele acelor vremuri, multi dintre acestia fiind vazuti de fiecare data la stadion cand Rulmentul avea meci acasa. „Aveam medic, masor si responsabili cu organizarea de competitii. Nu il pot uita pe medicul Nicu Botezatu, cel care ne insotea la fiecare meci pe care il disputam, facea totul din pasiune pentru sportul cu balonul oval. Fiecare locuitor al Barladului are o legatura directa sau indirecta cu rugby-ul, si cred ca nu exista barbat din oras care sa nu fi pus macar o data in viata mana pe balon. Impatimitii rugby-ului vin si pe vreme buna, si pe vreme rea, si atunci cand ne merge bine, si atunci cand avem perioade mai nefaste. Sunt oameni speciali, cu un caracter aparte. Le cer scuze celor pe care nu am reusit sa ii nominalizez, memoria ne mai joaca si feste, insa toti cei care se stiu rugbisti sunt de fapt parti ale istoriei sportive ale Barladului“, incheie Harnagea, care, dintr-o modestie neinteleasa, se indeparteaza grabit pentru a nu fi fotografiat, spunand ca ar trebui sa includem in paginile ziarului nostru pozele tuturor celor care au facut onoare acestui oras! Un singur lucru am mai putut afla, si acela rostit cu o inflacarare teribila: „Rugby-ul nu va muri niciodata la Barlad, avem o istorie de pastrat!“.

NOTA REDACTIEI


     Acest material a aparut in cotidianul "MONITORUL DE VASLUI" , sub semnatura Bozo Dumitriu.