Rugbyul pe înțelesul tuturor: De ce este de preferat să scriem rugby, și nu rugbi?
De Marian Burlacu, 30 Ian. 2024
Începând de astăzi, voi prezenta o serie de articole prin care voi încerca să răspund unor întrebări pe care și le adresează în special aceia care nu cunosc foarte bine nici regulile, nici istoria rugbyului. Ceea ce nu înseamnă că aceste chestiuni nu pot fi interesante și pentru cunoscători. Și voi începe, desigur, cu denumirea sportului cu balonul oval. Una care datează de două secole, fiind legată de locul în care s-au disputat primele confruntări. Interesant este că numele „rugby” s-a impus și în țări unde s-a tradus denumirea altor sporturi de proveniență străină. Și a fost păstrat inclusiv în perioada războaielor mondiale. (Foto: greșit.ro)
Sport inventat în Regatul Unit, în secolul al XIX-lea, rugbyul a preluat numele localității în care s-au stabilit principiile sale. Cu o populație de circa 90.000 de locuitori, dacă îi socotim și pe cei din suburbii, orașul Rugby se află în centrul Angliei, la 24 de kilometri de Coventry. El a devenit cunoscut în toată lumea prin faptul că a dat numele sportului cu balonul oval. Și acestui sport i s-a spus, inițial, „Jocul celor de la Rugby”. Iar apoi, în versiunea mai simplă, rugby.
Sportul cu balonul oval s-a răspândit mai apoi în Europa și în întreaga lume. Și a păstrat denumirea britanică. Inclusiv în țări în care, din cauza pornirilor naționaliste, alte sporturi și-au schimbat numele. În Germania nazistă și în Italia fascistă, de pildă, rugbyul s-a bucurat, paradoxal, de susținerea celor aflați la putere. În România, în schimb, în perioada Celui De-al Doilea Război Mondial, un general pe nume Iliescu a dat ordin ca pe terenul de „La Șosea” (locul unde se ridică acum stadionul „Arcul de Triumf”) să se facă o alee cu pietriș... Și aceasta pentru a nu se mai juca acolo un sport de origine britanică și „a-i supăra astfel pe aliații germani”...
Atunci a fost pentru prima oară când rugbyul a fost „în pericol de moarte” la noi în țară. A doua oară s-a întâmplat în anii '50, când a fost socotit un sport burghez. Și a fost pe punctul de a fi interzis. Cei de la Federația Română de Rugby au reușit să-i convingă pe mai marii acelor vremuri că nu este așa. Și se spune că rugbyul s-a putut juca în continuare la noi la intervenția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, fiind un fost lucrător la Uzinele Grivița, știa că echipa de rugby de acolo avea în componență și muncitori.
Rugbyul n-a fost interzis, așadar, în perioada stalinistă, însă și-a schimbat numele în „rugbi”... Fiindcă litera „y”, ca de altfel și altele („w”, „q”) au fost socotite și acestea ca fiind capitaliste! Abia în anii '60, atunci când la putere a venit Nicolae Ceaușescu, iar România a dat senzația, pentru o vreme, că se deschide spre Vest, s-a revenit la varianta inițială. Adică la „rugby”.
Sport inventat în Regatul Unit, în secolul al XIX-lea, rugbyul a preluat numele localității în care s-au stabilit principiile sale. Cu o populație de circa 90.000 de locuitori, dacă îi socotim și pe cei din suburbii, orașul Rugby se află în centrul Angliei, la 24 de kilometri de Coventry. El a devenit cunoscut în toată lumea prin faptul că a dat numele sportului cu balonul oval. Și acestui sport i s-a spus, inițial, „Jocul celor de la Rugby”. Iar apoi, în versiunea mai simplă, rugby.
Sportul cu balonul oval s-a răspândit mai apoi în Europa și în întreaga lume. Și a păstrat denumirea britanică. Inclusiv în țări în care, din cauza pornirilor naționaliste, alte sporturi și-au schimbat numele. În Germania nazistă și în Italia fascistă, de pildă, rugbyul s-a bucurat, paradoxal, de susținerea celor aflați la putere. În România, în schimb, în perioada Celui De-al Doilea Război Mondial, un general pe nume Iliescu a dat ordin ca pe terenul de „La Șosea” (locul unde se ridică acum stadionul „Arcul de Triumf”) să se facă o alee cu pietriș... Și aceasta pentru a nu se mai juca acolo un sport de origine britanică și „a-i supăra astfel pe aliații germani”...
Atunci a fost pentru prima oară când rugbyul a fost „în pericol de moarte” la noi în țară. A doua oară s-a întâmplat în anii '50, când a fost socotit un sport burghez. Și a fost pe punctul de a fi interzis. Cei de la Federația Română de Rugby au reușit să-i convingă pe mai marii acelor vremuri că nu este așa. Și se spune că rugbyul s-a putut juca în continuare la noi la intervenția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, fiind un fost lucrător la Uzinele Grivița, știa că echipa de rugby de acolo avea în componență și muncitori.
Rugbyul n-a fost interzis, așadar, în perioada stalinistă, însă și-a schimbat numele în „rugbi”... Fiindcă litera „y”, ca de altfel și altele („w”, „q”) au fost socotite și acestea ca fiind capitaliste! Abia în anii '60, atunci când la putere a venit Nicolae Ceaușescu, iar România a dat senzația, pentru o vreme, că se deschide spre Vest, s-a revenit la varianta inițială. Adică la „rugby”.
Conform DEX-ului, sportul cu balonul oval este definit în felul următor: „Joc sportiv desfășurat între două echipe a câte 15 jucători, pe un teren de formă dreptunghiulară, având ca obiect de joc o minge ovală pe care jucătorii o pot folosi, în egală măsură, cu piciorul sau cu mâna”.
Iar DEX-ul acceptă ambele variante. Adică „rugby” și „rugbi”.
Iar DEX-ul acceptă ambele variante. Adică „rugby” și „rugbi”.
Oricum definiția din DEX este una aproximativă... Fiindcă rugbyul se poate juca și în 7, și în 13, de pildă.
Și, probabil, că specialiştii care au întocmit Dicționarul explicativ al limii române nu cunosc și motivul pentru care s-a folosit varianta „rugbi” în țara noastră.
De altfel, în perioada comunistă (anii '50, '60) rugbyul s-a jucat în Republica Sovietică Socialistă Gruzină (numele de atunci al Georgiei) sub numele „lelo”... Tocmai fiindcă fusese interzis în URSS. S-a folosit, așadar, numele unui joc cu mingea care apăruse în acele locuri în urmă cu vreo trei milenii.
CONCLUZIE: Fără a impune ceva, consider că varianta „rugby” este aceea corectă. Mai cu seamă că ea are și o valoare simbolică. De altfel, în aceeași postură este și cuvântul „derby” (care vine de la localitatea britanică Derby).
Articole similare
03 Sep. 2026
FRANȚA / PRO D2 2026/2027 / ETAPA 1: Adrian Moțoc a fost căpitanul echipei din Nisa la meciul pierdut cu Biarritz / VIDEO
În weekend-ul precedent a debutat ediția 2026/2027 a Pro D2, liga a doua de rugby din Franța. La competiție participă numai trei jucători români. Căpitan la Nissa Rugby, formație...
03 Sep. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 13-A / CSAST - CSDIN: Formația roș-albastră are nevoie de puncte, „Buldogii” vor și punctul bonus ofensiv
„Eternul derby” se joacă în Ghencea, mâine (vineri, 4 septembrie 2026), la ora 11.00. Iar disputa este una de „care pe care”. Steaua București are nevoie de...
03 Sep. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 13-A / CSAST - CSDIN:
CSA Steaua București - CS Dinamo București / TVR SPORT
BUCUREȘTI (4 august 2026, ora 11.00) * Stadion: Steaua Rugby * Arbitru:
CSA Steaua București
XV-le de start
1. KUHN ANDREW
2....
02 Sep. 2026
ROMÂNIA / MINI-RUGBY: Rugby Academy, Șoimii București și CSA & CSȘ Steaua au câștigat Memorialul „Adrian Andronic”
Găzduite de terenurile de rugby din complexele sportive Steaua și „Arcul de Triumf” din București, în 29 și 30 august 2026, meciurile etapei cu numărul 9 din cadrul Circuitului...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
03 Sep. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 13-A / CSAST - CSDIN:
