ROMÂNIA / INFRASTRUCTURĂ: În urmă cu 100 de ani, în 9 mai 1926, Stadionul „Republicii” a fost inaugurat cu un meci de rugby!
De Marian Burlacu, 09 Mai 2026
Am scris în multe rânduri despre fostul Stadion „Republicii” (INEF / ONEF sau ANEF cum s-a mai numit în decursul timpului). Și am făcut-o cu tristețe fiindcă acea arenă importantă nu mai există de mai bine de patru decenii, fiind demolată în 1984, o dată cu cartierul Uranus... Astăzi (sâmbătă, 9 mai 2026) se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea sa. O inagurare care s-a făcut la meciul de rugby dintre România și selecționata Armatei Franceze, una la care au participat și reprezentanții Casei Regale în frunte cu Regele Ferdinand. Ceea ce arată importanța acordată acelui moment. Mai apoi, pe acest stadion s-au disputat meciuri de fotbal ale echipei României, de campionat sau în cupele europene, partide de rugby, reuniuni de atletism și turneul final al Campionatului Mondial feminin de handbal în 7, competiție câștigată de naționala noastră. Iar astăzi, când ar fi trebuit ca acest stadion să fie un monument istoric, din acesta s-au mai păstrat doar câteva ziduri folosite pentru amenajarea parcării Palatului Parlamentului...
În urmă cu un secol, rugby-ul era unul dintre sporturile majore în România. În 1924, mergând pe cheltuială proprie sau cu sprijin privat, rugbyștii noștri au cucerit medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris. Iar aceea este prima medalie câștigată de România la cea mai importantă competiție polisportivă din câte s-au organizat și se organizează. Și cam în același timp, sub impulsul unor promotori ai rugby-ului precum Nae Mărăscu sau Grigore Caracostea, echipele de club din rugby-ul nostru, precum și naționala au încercat să dispute meciuri în compania unora similare din Europa, mai ales din Franța.
În mai 1926, capitala României a fost vizitată de selecționata militară franceză de rugby. Pentru a pregăti acel mini-turneu, aceasta a susținut pe stadionul Colombes o confruntare cu selecționata similară a Marii Britanii, una pe care a pierdut-o cu 13-19. Francezii au pătruns în țara noastră în 7 mai, pe la Episcopia Bihorului, și au ajuns la București în ziua următoare, cu un expres de Oradea. Oaspeții au fost cazați la Athenee-Palace Hotel. Înaintea primului meci, în 9 mai, francezii au depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut. Ceea ce a devenit un obicei până la instalarea comunismului în România. Fiindcă nu trebuie uitat că în Primul Război Mondial soldați francezi au murit pe frontul din Moldova, unii dintre aceștia fiind înmormântați la Cimitirul „Șerban Vodă” (Bellu) din București.
Meciul internațional de rugby România - Selecționata Armatei Franceze (SAF) 3-35 s-a disputat în 9 mai, cu această ocazie fiind inaugurat și Stadionul Institutului Național de Educație Fizică, adică INEF, cel care s-a numi, ulterior, ONEF (Oficiul Național de Educație Fizică), ANEF (Academia Națională de Educație Fizică) și „Republicii”. În acest scop, au fost improvizate tribune spațioase în zona Școlii de Educație Fizică. Și un aport important la ridicarea arenei l-a avut armata română. Fiindcă la acea vreme sportul și educația fizică erau tratate la modul cel mai serios de statutul român. Deloc întâmplător, Institutul Național de Educație Fizică, apărut în 1923, a fost condus, la început, de generalul profesor Virgil Bădulescu. „S-a lucrat zi și noapte și, grație talentului și străduinței inginerului Pierre Coandă, bucureștenii vor asista la cele două meciuri în cele mai bune condiții de confort”, a anunțat ziarul „Argus”. La eveniment au asistat Regele Ferdinand, Principele Nicolae, precum și alți membri ai Casei Regale. Înaintea primului meci jucătorii români au primit permisiunea de a se antrena pe noul stadion, însă pentru a nu strica gazonul li s-a interzis să folosească pantofi cu cuie.
În 10 mai, SAF a primit replica Selecționatei Armatei Române într-un meci pus sub președinția generalului Mircescu, Ministrul de Război, și la care au asistat Regele și Regina României, Principele Nicolae. Victoria a revenit tot francezilor, la un scor și mai categoric (42-6). Înaintea partidei, militarii din Hexagon au asistat pe Platoul de la Cotroceni la o defilare a trupelor române.
Iată echipele aliniate în partidele cu Selecționata Armatei Franceze:
România: Teodor Florian (Stadiul Român) - fundaș. Ion Jipescu (Tennis Club Român), Andrei Balș (TCR), Nicolae Mărăscu (SR), Rudi Eckert (Sportul Studențesc) - treisferturi. Mircea Sfetescu (SR), I. Gârleșteanu (SR) - mijlocași. Constantin Crătunescu (TCR), Mihai Vardala (SR), Henry Manu (TCR / cpt.), Paul Florian (SS), Penciulescu (SS), G. Nicola (SR), Gheorghe-Eugen Sfetescu (SR), Sorin Mihăilescu (SS) - înaintași.
Rezerve au fost Beju (SR), Aurel Mărășescu (SS) și Ștefan Balș (TCR).
Armata Română: Păunescu (TCR) - fundaș. Paul Vidrașcu (TCR), Ștefan Balș (TCR), Ody Florian (SS), Aurel Drăghici (SS / cpt.) - treisferturi. George Florescu (TCR), Grigore Cristodulo (TCR) - mijlocași. Iosif Nemeș (SS), Mircea Racoviță (SR), Teodor Marian (TCR), G. Socolescu (TCR), D. Brătulescu (SR), Nicu. Sfetescu (SR), Aurel Măldărescu (TCR), Alexandru Săvulescu (TCR) - înaintași.
Rezerve au fost Constantin Ionescu (SR), Virgil Ion (SR), Beju (SR), Aurel Mărășescu (SS), Cocioceanu (SS).
Mai trebuie spus că punctele formațiilor noastre au fost reușite de Nemeș și Brătulescu câte un eseu fiecare, pentru echipa României, respectiv de către Crătunescu, o încercare, în contul Armatei Române.
Ambele partide au fost arbitrate de francezul Gilbert Brutus. Disputele au fost aprige. Iar unul dintre jucătorii francezi, Lasary, a fost victima unui accident destul de grav: căzând în timpul jocului, s-a ales cu piciorul stâng fracturat. Acesta a fost transportat cu o ambulanţă la Athénée Palace Hotel, iar de acolo dus și internat într-un sanatoriu.
Aceste două înfrângeri au confirmat faptul că rugbyul românesc se afla încă departe de valoarea celui francez. Cu toate acestea, vizita efectuată de Selecționata Armatei Franceze a avut și efecte pozitive. În primul rând, jucătorii noștri au avut ocazia de a înfrunta o formație mult mai puternică. În al doilea rând, publicul din Capitală a putut asista la meciuri în care printre protagoniști se aflau jucători valoroși din Hexagon.
Trebuie subliniat, totodată, că la meciuil dintre echipa României și selecționata Armatei Franceze biletele socotite a fi „rezervate” au costat 60 de lei, iar cele pentru ofițeri au fost între 100 și 200 de lei. Intrarea cu aceste tichete s-a făcut prin strada Biserica Enei, dinspre Arsenal. Celelalte bilete, numite „populare”, au costat între 20 de lei, cele pentru soldați și școlari în uniformă, și 40 de lei. Accesul cu acestea s-a făcut dinspre strada Izvor. Fapt mai rar întâlnit în acele timpuri, Comisiunea de Rugby-Football (precursoare a Federației Române de Rugby) a înregistrat din vânzarea acelor bilete un beneficiu de 200.000 de lei (în total s-au încasat 700.000 de lei).
Cu toate că inițial a apărut lângă viitoarea Casă a Poporului, în „planul de sistematizare” a zonei Uranus, arena a fost demolată în octombrie 1984, o parte din zidurile sale fiind folosite pentru amenajarea parcării care deservește Parlamentul României. S-a spus că a existat temerea că mulțimea care s-ar fi adunat la competițiile sportive ar fi putut să-l deranjeze pe Ceaușescu... Ceea ce e fals, zidurile viitoarei construcții fiind extrem de groase și izolate fonic. S-a pomenit apoi despre amenajarea acolo a unui helioport, însă și această informație este puțin credibilă (elicopterele ar fi putut să aterizeze și pe acoperișul Casei Poporului, care era plat).
Stadionul „Republicii” este unul dintre cele folosite de echipa de rugby a României care nu mai pot fi utilizate astăzi. În aceeași situație sunt Arena Națională (fostul stadion „23 August”, cel care ulterior s-a numit „Lia Manoliu”), Rapid Giulești, Dinamo, BNR Cotroceni și Studențesc Tei, care fie au fost reconstruite și nu au loc pentru „terenul de țintă”, fie nu pot fi folosite din diverse motive. În plus, Stadionul „Arcul de Triumf” nu se mai află în administrarea Federației Române de Rugby.
În urmă cu un secol, rugby-ul era unul dintre sporturile majore în România. În 1924, mergând pe cheltuială proprie sau cu sprijin privat, rugbyștii noștri au cucerit medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris. Iar aceea este prima medalie câștigată de România la cea mai importantă competiție polisportivă din câte s-au organizat și se organizează. Și cam în același timp, sub impulsul unor promotori ai rugby-ului precum Nae Mărăscu sau Grigore Caracostea, echipele de club din rugby-ul nostru, precum și naționala au încercat să dispute meciuri în compania unora similare din Europa, mai ales din Franța.
În mai 1926, capitala României a fost vizitată de selecționata militară franceză de rugby. Pentru a pregăti acel mini-turneu, aceasta a susținut pe stadionul Colombes o confruntare cu selecționata similară a Marii Britanii, una pe care a pierdut-o cu 13-19. Francezii au pătruns în țara noastră în 7 mai, pe la Episcopia Bihorului, și au ajuns la București în ziua următoare, cu un expres de Oradea. Oaspeții au fost cazați la Athenee-Palace Hotel. Înaintea primului meci, în 9 mai, francezii au depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut. Ceea ce a devenit un obicei până la instalarea comunismului în România. Fiindcă nu trebuie uitat că în Primul Război Mondial soldați francezi au murit pe frontul din Moldova, unii dintre aceștia fiind înmormântați la Cimitirul „Șerban Vodă” (Bellu) din București.
Meciul internațional de rugby România - Selecționata Armatei Franceze (SAF) 3-35 s-a disputat în 9 mai, cu această ocazie fiind inaugurat și Stadionul Institutului Național de Educație Fizică, adică INEF, cel care s-a numi, ulterior, ONEF (Oficiul Național de Educație Fizică), ANEF (Academia Națională de Educație Fizică) și „Republicii”. În acest scop, au fost improvizate tribune spațioase în zona Școlii de Educație Fizică. Și un aport important la ridicarea arenei l-a avut armata română. Fiindcă la acea vreme sportul și educația fizică erau tratate la modul cel mai serios de statutul român. Deloc întâmplător, Institutul Național de Educație Fizică, apărut în 1923, a fost condus, la început, de generalul profesor Virgil Bădulescu. „S-a lucrat zi și noapte și, grație talentului și străduinței inginerului Pierre Coandă, bucureștenii vor asista la cele două meciuri în cele mai bune condiții de confort”, a anunțat ziarul „Argus”. La eveniment au asistat Regele Ferdinand, Principele Nicolae, precum și alți membri ai Casei Regale. Înaintea primului meci jucătorii români au primit permisiunea de a se antrena pe noul stadion, însă pentru a nu strica gazonul li s-a interzis să folosească pantofi cu cuie.
În 10 mai, SAF a primit replica Selecționatei Armatei Române într-un meci pus sub președinția generalului Mircescu, Ministrul de Război, și la care au asistat Regele și Regina României, Principele Nicolae. Victoria a revenit tot francezilor, la un scor și mai categoric (42-6). Înaintea partidei, militarii din Hexagon au asistat pe Platoul de la Cotroceni la o defilare a trupelor române.
Iată echipele aliniate în partidele cu Selecționata Armatei Franceze:
România: Teodor Florian (Stadiul Român) - fundaș. Ion Jipescu (Tennis Club Român), Andrei Balș (TCR), Nicolae Mărăscu (SR), Rudi Eckert (Sportul Studențesc) - treisferturi. Mircea Sfetescu (SR), I. Gârleșteanu (SR) - mijlocași. Constantin Crătunescu (TCR), Mihai Vardala (SR), Henry Manu (TCR / cpt.), Paul Florian (SS), Penciulescu (SS), G. Nicola (SR), Gheorghe-Eugen Sfetescu (SR), Sorin Mihăilescu (SS) - înaintași.
Rezerve au fost Beju (SR), Aurel Mărășescu (SS) și Ștefan Balș (TCR).
Armata Română: Păunescu (TCR) - fundaș. Paul Vidrașcu (TCR), Ștefan Balș (TCR), Ody Florian (SS), Aurel Drăghici (SS / cpt.) - treisferturi. George Florescu (TCR), Grigore Cristodulo (TCR) - mijlocași. Iosif Nemeș (SS), Mircea Racoviță (SR), Teodor Marian (TCR), G. Socolescu (TCR), D. Brătulescu (SR), Nicu. Sfetescu (SR), Aurel Măldărescu (TCR), Alexandru Săvulescu (TCR) - înaintași.
Rezerve au fost Constantin Ionescu (SR), Virgil Ion (SR), Beju (SR), Aurel Mărășescu (SS), Cocioceanu (SS).
Mai trebuie spus că punctele formațiilor noastre au fost reușite de Nemeș și Brătulescu câte un eseu fiecare, pentru echipa României, respectiv de către Crătunescu, o încercare, în contul Armatei Române.
Ambele partide au fost arbitrate de francezul Gilbert Brutus. Disputele au fost aprige. Iar unul dintre jucătorii francezi, Lasary, a fost victima unui accident destul de grav: căzând în timpul jocului, s-a ales cu piciorul stâng fracturat. Acesta a fost transportat cu o ambulanţă la Athénée Palace Hotel, iar de acolo dus și internat într-un sanatoriu.
Aceste două înfrângeri au confirmat faptul că rugbyul românesc se afla încă departe de valoarea celui francez. Cu toate acestea, vizita efectuată de Selecționata Armatei Franceze a avut și efecte pozitive. În primul rând, jucătorii noștri au avut ocazia de a înfrunta o formație mult mai puternică. În al doilea rând, publicul din Capitală a putut asista la meciuri în care printre protagoniști se aflau jucători valoroși din Hexagon.
Trebuie subliniat, totodată, că la meciuil dintre echipa României și selecționata Armatei Franceze biletele socotite a fi „rezervate” au costat 60 de lei, iar cele pentru ofițeri au fost între 100 și 200 de lei. Intrarea cu aceste tichete s-a făcut prin strada Biserica Enei, dinspre Arsenal. Celelalte bilete, numite „populare”, au costat între 20 de lei, cele pentru soldați și școlari în uniformă, și 40 de lei. Accesul cu acestea s-a făcut dinspre strada Izvor. Fapt mai rar întâlnit în acele timpuri, Comisiunea de Rugby-Football (precursoare a Federației Române de Rugby) a înregistrat din vânzarea acelor bilete un beneficiu de 200.000 de lei (în total s-au încasat 700.000 de lei).
Cu toate că inițial a apărut lângă viitoarea Casă a Poporului, în „planul de sistematizare” a zonei Uranus, arena a fost demolată în octombrie 1984, o parte din zidurile sale fiind folosite pentru amenajarea parcării care deservește Parlamentul României. S-a spus că a existat temerea că mulțimea care s-ar fi adunat la competițiile sportive ar fi putut să-l deranjeze pe Ceaușescu... Ceea ce e fals, zidurile viitoarei construcții fiind extrem de groase și izolate fonic. S-a pomenit apoi despre amenajarea acolo a unui helioport, însă și această informație este puțin credibilă (elicopterele ar fi putut să aterizeze și pe acoperișul Casei Poporului, care era plat).
Stadionul „Republicii” este unul dintre cele folosite de echipa de rugby a României care nu mai pot fi utilizate astăzi. În aceeași situație sunt Arena Națională (fostul stadion „23 August”, cel care ulterior s-a numit „Lia Manoliu”), Rapid Giulești, Dinamo, BNR Cotroceni și Studențesc Tei, care fie au fost reconstruite și nu au loc pentru „terenul de țintă”, fie nu pot fi folosite din diverse motive. În plus, Stadionul „Arcul de Triumf” nu se mai află în administrarea Federației Române de Rugby.
Articole similare
16 Iul. 2026
CAMPIONATUL NAȚIUNILOR 2026 / ITALIA: Antrenorul Quesada a fost suspendat pentru două meciuri fiindcă a criticat arbitrajul / VIDEO
World Rugby a introdus o nouă regulă cunoscută sub numele de „Match Official Abuse Sanction Process”, adică „Procesul de sancționare a abuzului verbal față de...
16 Iul. 2026
ROMÂNIA / CLUBURI ȘI ECHIPE: SCM USV Timișoara l-a transferat pe pilierul georgian Nikoloz Aptsiauri
Aflată în pregătirea dinaintea reluării Ligii de Rugby Kaufland 2026, echipa SCM USV Timișoara a plecat într-un mini-stagiu la Băile Herculane. Cantonament e mult spus, acesta...
16 Iul. 2026
CUPA NAȚIUNILOR 2026 / SAM- ROU: Dinamovistul Etienne Terblanche va debuta în ultimul meci al Stejarilor în America de Sud
Învinsă la Santiago de Chile (31-48), egală cu Uruguay (36-36), echipa de rugby a României va disputa sâmbătă, 18 iulie 2026, la ora 17.30, ultimul meci din prima parte a Cupei...
15 Iul. 2026
ROMÂNIA / ANTRENORI: Daniel Mitrea participă la programul NCDA – Coach Developer Academy în Japonia
Profesor de educație fizică și sport din 1996, antrenor de rugby, Daniel Mitrea (52 de ani) participă în această perioadă la programul NCDA – Coach Developer Academy, în...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
