ROMÂNIA / INFRASTRUCTURĂ: Arena Națională este pe pierdere? Așa se întâmplă când se fac stadioane numai pentru fotbal
De Marian Burlacu, 14 Apr. 2026
La începutul acestei luni, Primăria Municipiului București (PMB) a precizat că Arena Națională din Capitală are pierderi anuale de 20 de milioane de lei! „Pentru a lua cea mai bună decizie, primarul Ciprian Ciucu a chemat azi la o dezbatere toți factorii implicați și interesați: reprezentanți din lumea fotbalului (FRF, LPF, cluburi), organizatori de evenimente, companii de renume și firme de consultanță și administratori de infrastructură sportivă”. Problema Capitalei este că, în ultimii ani, s-au costruit stadioane mai mult sau numai pentru fotbal... Nu și de atletism. Nu și de rugby („Arcul de Triumf” a fost luat de la rugby). Iar atunci când s-a anunțat organizarea unui concert pe Arena Națională s-a iscat scandal pe motiv că o echipă de fotbal nu mai poate juca acolo. (Foto: PMB)
Arena Națională s-a ridicat pe locului fostului Stadion „23 August” („Lia Manoliu”). Adică în locul unui stadion pe care s-au disputat și meciuri de fotbal, dar și de rugby, competiții de atletism, dar și spectacole (concerte). Iar noua arenă care a costat aproximativ 235 de milioane de euro nu este una multifuncțională. Practic acolo se pot organiza meciuri de fotbal și concerte.
Când s-a întocmit proiectul Arenei Naționale n-a fost consultat, de pildă, Octavian Morariu, care era președintele Agenției Naționale pentru Sport. Aceasta deși fostul rugbyst este inginer constructor de meserie. Și n-a fost consultat nici Ascanio Damian, de pildă, fostul rector al Universității de Arhitectură din București. Așa se explică faptul că pe Arena Națională nu se poate juca rugby... Și aceasta deși pe fostul stadion „23 August” s-au disputat meciuri memorabile în sportul cu balonul oval. Voi aminti din memorie meciurile cu Franța din 1957 (15-18) și 1960 (11-5), cu Noua Zeelandă din 1981 (6-14), cu Țara Galilor din 1983 (24-6) și 1994 (9-16), cu Scoția din 1984 (28-22) și 1991 (18-12)...
Pe de altă parte, Arena Națională s-a făcut fără pistă de atletism. Iar Iolandei Balaș, pe atunci președinte a Federației Române de Atletism, i s-a promis că se va ridica un alt stadion numai pentru acest sport. Ceea ce nu s-a întâmplat, București fiind astăzi singura capitală din Europa fără stadion de atletism!
Așadar, Arena Națională a fost făcută numai pentru fotbal. Și nici măcar în acest sport nu poate găzdui orice meci. Cum nu are decât 55.000 de locuri, acest stadion nu poate găzdui o finală de Liga Campionilor la fotbal. Ceea ce arată cât de prost a fost gândit și materializat acest proiect.
4
stadioane noi există acum în București: Arena Națională (acolo joacă FCSB, Dinamo și, uneori, Rapid), Steaua (joacă echipa de fotbal Steaua), Rapid (găzduiește meciurile echipei de fotbal Rapid) și „Arcul de Triumf” (acolo joacă Dinamo, naționala feminină de fotbal, echipa națională de rugby, precum și formația de rugby Dinamo). Și urmează a se mai construi un stadion nou în Complexul Sportiv Dinamo.
În schimb, pe Arena Națională se pot organiza concerte. Iar atunci când se întâmplă e nevoie de ceva timp după pentru ca gazonul să se refacă! O altă situație bizară în condițiile în care în Europa de Vest se țin astăzi concerte iar peste câteva zile acolo se poate disputa o competiție sportivă fără probleme.
Iar atunci când se țin concerte pe Arena Națională, destul de rar, echipele de fotbal din București (unele dintre acestea) se arată a fi nemulțumite... Altfel spus, despre Stadionul „Arcul de Triumf” au spus unii că nu poate fi numai de rugby. În schimb, unii, cam aceeași, și-ar dori ca Arena Natională să fie numai pentru fotbal. Așadar, se folosesc două unități de măsură, ambele favorizând sportul cu balonul rotund.
62
de ani ar fi fost nevoie ca investiția făcută în Arena Națională din București, o copie a unuia din Frankfurt, să fie amortizată... Așa s-a calculat la început. De fapt, probabil că ea nu va fi amortizată niciodată, fiindcă e greu de crezut că în 2050, de pildă, „Arena Națională” va mai corespunde standardelor din fotbalul internațional.
Iată comunicatul postat pe site-ul Primăriei Municipiului București în 3 aprilie 2026:
„Cum administrăm eficient Arena Națională?
Vrem să fie bine întreținută și să genereze venit la bugetul local. Nu găuri negre, așa cum se întâmplă în prezent.
Pentru a lua cea mai bună decizie, primarul Ciprian Ciucu a chemat azi la o dezbatere toți factorii implicați și interesați: reprezentanți din lumea fotbalului (FRF, LPF, cluburi), organizatori de evenimente, companii de renume și firme de consultanță și administratori de infrastructură sportivă.
Arena Naționlă - pierderi de 20 de milioane de lei pe an
În acest moment, întreținerea Arenei ne costă foarte mult și generează pierderi uriașe.
În 2025: pierderi de 20 de milioane de lei (aproape 30 de milioane de lei ne-a costat administrarea și doar de 10 milioane de lei am obținut din încasări);
În 2024: pierderea a fost de 15 milioane de lei (20 de milioane costurile de administrare si doar 5 milioane încasări);
În 2023: pierdere de 12,6 milioane de lei (17,3 milioane administrarea și 4,7 milioane lei încasări).
"V-am invitat să avem o discuție, să luăm cât mai multe sugestii de la dumneavoastră și să decidem pașii de urmat. Vreau doar binele acestui obiectiv. Și vreau ca alegerea să fie făcută transparent, corect, după consultări și analize”, a început întâlnirea primarul general.
A detaliat cele PATRU OPȚIUNI pe care le avem în acest moment:
1. Să nu facem nimic, lucrurile să rămână așa cum sunt. Evident, cheltuielile vor crește, iar situația arenei nu s-ar îmbunătăți;
2. Să creăm o entitate proprie care să aibă ca obiectiv specific doar administrarea arenei și maximizarea potențialului ei.
„Din păcate, nu am încredere în companii municipale. Aceste prime două opțiuni sunt doar dacă primăria ține morțiș să aibă controlul. Însă, dacă mă uit în ultimii ani, nu știu dacă e o soluție”, mărturisește edilul;
3. Să o concesionăm, astfel încât firme private cu experiență să o administreze mai bine;
4. Să facem o asociere în participațiune, astfel încât două entități (una privată, una publică) să vină împreună și să împartă atât pierderile, cât și profitul, în momentul în care Arena va deveni profitabilă.
Toți cei care au luat cuvântul au spus că sunt interesați de a explora oricare dintre variante și că vor fi parteneri de discuție în etapele următoare.
Ce urmează
Vom avea noi întâlniri cu toți actorii implicați, dar și consultări politice, pentru ca tot demersul să aibă girul Consiliului General;
Apoi, inițiem o licitație pentru servicii de consultanță pentru întocmirea studiului de oportunitate. Acesta va cuprinde o analiză detaliată a Arenei, costurile de funcționare, de mentenanță și întreținere. Pe baza acestor cheltuieli, se stabilește nivelul de suportabilitate financiară a investitorului și redevența pe care o poate încasa Municipiul București.
Studiul de oportunitate va sta la baza evaluării celor patru scenarii, ne va ajuta să decidem ce variantă este mai bună.
”Treaba mea, ca primar, este să iau cea mai bună decizie #pentruBucurești, pentru bucureșteni. Mai simplu ar fi să mă fac că problema nu există și să aloc anual zecile de milioane de lei pentru administrarea Arenei. Dar nu pot să mă uit în altă parte, trebuie să luăm cea mai bună decizie împreună”, a concluzionat edilul Capitalei.
Construcția Arenei Naționale a costat aproximativ 234 de milioane de euro.
Inaugurat în 2011, stadionul este cel mai mare din țară, cu o capacitate de 55.654 de locuri”.
Arena Națională s-a ridicat pe locului fostului Stadion „23 August” („Lia Manoliu”). Adică în locul unui stadion pe care s-au disputat și meciuri de fotbal, dar și de rugby, competiții de atletism, dar și spectacole (concerte). Iar noua arenă care a costat aproximativ 235 de milioane de euro nu este una multifuncțională. Practic acolo se pot organiza meciuri de fotbal și concerte.
Când s-a întocmit proiectul Arenei Naționale n-a fost consultat, de pildă, Octavian Morariu, care era președintele Agenției Naționale pentru Sport. Aceasta deși fostul rugbyst este inginer constructor de meserie. Și n-a fost consultat nici Ascanio Damian, de pildă, fostul rector al Universității de Arhitectură din București. Așa se explică faptul că pe Arena Națională nu se poate juca rugby... Și aceasta deși pe fostul stadion „23 August” s-au disputat meciuri memorabile în sportul cu balonul oval. Voi aminti din memorie meciurile cu Franța din 1957 (15-18) și 1960 (11-5), cu Noua Zeelandă din 1981 (6-14), cu Țara Galilor din 1983 (24-6) și 1994 (9-16), cu Scoția din 1984 (28-22) și 1991 (18-12)...
Pe de altă parte, Arena Națională s-a făcut fără pistă de atletism. Iar Iolandei Balaș, pe atunci președinte a Federației Române de Atletism, i s-a promis că se va ridica un alt stadion numai pentru acest sport. Ceea ce nu s-a întâmplat, București fiind astăzi singura capitală din Europa fără stadion de atletism!
Așadar, Arena Națională a fost făcută numai pentru fotbal. Și nici măcar în acest sport nu poate găzdui orice meci. Cum nu are decât 55.000 de locuri, acest stadion nu poate găzdui o finală de Liga Campionilor la fotbal. Ceea ce arată cât de prost a fost gândit și materializat acest proiect.
4
stadioane noi există acum în București: Arena Națională (acolo joacă FCSB, Dinamo și, uneori, Rapid), Steaua (joacă echipa de fotbal Steaua), Rapid (găzduiește meciurile echipei de fotbal Rapid) și „Arcul de Triumf” (acolo joacă Dinamo, naționala feminină de fotbal, echipa națională de rugby, precum și formația de rugby Dinamo). Și urmează a se mai construi un stadion nou în Complexul Sportiv Dinamo.
În schimb, pe Arena Națională se pot organiza concerte. Iar atunci când se întâmplă e nevoie de ceva timp după pentru ca gazonul să se refacă! O altă situație bizară în condițiile în care în Europa de Vest se țin astăzi concerte iar peste câteva zile acolo se poate disputa o competiție sportivă fără probleme.
Iar atunci când se țin concerte pe Arena Națională, destul de rar, echipele de fotbal din București (unele dintre acestea) se arată a fi nemulțumite... Altfel spus, despre Stadionul „Arcul de Triumf” au spus unii că nu poate fi numai de rugby. În schimb, unii, cam aceeași, și-ar dori ca Arena Natională să fie numai pentru fotbal. Așadar, se folosesc două unități de măsură, ambele favorizând sportul cu balonul rotund.
62
de ani ar fi fost nevoie ca investiția făcută în Arena Națională din București, o copie a unuia din Frankfurt, să fie amortizată... Așa s-a calculat la început. De fapt, probabil că ea nu va fi amortizată niciodată, fiindcă e greu de crezut că în 2050, de pildă, „Arena Națională” va mai corespunde standardelor din fotbalul internațional.
Iată comunicatul postat pe site-ul Primăriei Municipiului București în 3 aprilie 2026:
„Cum administrăm eficient Arena Națională?
Vrem să fie bine întreținută și să genereze venit la bugetul local. Nu găuri negre, așa cum se întâmplă în prezent.
Pentru a lua cea mai bună decizie, primarul Ciprian Ciucu a chemat azi la o dezbatere toți factorii implicați și interesați: reprezentanți din lumea fotbalului (FRF, LPF, cluburi), organizatori de evenimente, companii de renume și firme de consultanță și administratori de infrastructură sportivă.
Arena Naționlă - pierderi de 20 de milioane de lei pe an
În acest moment, întreținerea Arenei ne costă foarte mult și generează pierderi uriașe.
În 2025: pierderi de 20 de milioane de lei (aproape 30 de milioane de lei ne-a costat administrarea și doar de 10 milioane de lei am obținut din încasări);
În 2024: pierderea a fost de 15 milioane de lei (20 de milioane costurile de administrare si doar 5 milioane încasări);
În 2023: pierdere de 12,6 milioane de lei (17,3 milioane administrarea și 4,7 milioane lei încasări).
"V-am invitat să avem o discuție, să luăm cât mai multe sugestii de la dumneavoastră și să decidem pașii de urmat. Vreau doar binele acestui obiectiv. Și vreau ca alegerea să fie făcută transparent, corect, după consultări și analize”, a început întâlnirea primarul general.
A detaliat cele PATRU OPȚIUNI pe care le avem în acest moment:
1. Să nu facem nimic, lucrurile să rămână așa cum sunt. Evident, cheltuielile vor crește, iar situația arenei nu s-ar îmbunătăți;
2. Să creăm o entitate proprie care să aibă ca obiectiv specific doar administrarea arenei și maximizarea potențialului ei.
„Din păcate, nu am încredere în companii municipale. Aceste prime două opțiuni sunt doar dacă primăria ține morțiș să aibă controlul. Însă, dacă mă uit în ultimii ani, nu știu dacă e o soluție”, mărturisește edilul;
3. Să o concesionăm, astfel încât firme private cu experiență să o administreze mai bine;
4. Să facem o asociere în participațiune, astfel încât două entități (una privată, una publică) să vină împreună și să împartă atât pierderile, cât și profitul, în momentul în care Arena va deveni profitabilă.
Toți cei care au luat cuvântul au spus că sunt interesați de a explora oricare dintre variante și că vor fi parteneri de discuție în etapele următoare.
Ce urmează
Vom avea noi întâlniri cu toți actorii implicați, dar și consultări politice, pentru ca tot demersul să aibă girul Consiliului General;
Apoi, inițiem o licitație pentru servicii de consultanță pentru întocmirea studiului de oportunitate. Acesta va cuprinde o analiză detaliată a Arenei, costurile de funcționare, de mentenanță și întreținere. Pe baza acestor cheltuieli, se stabilește nivelul de suportabilitate financiară a investitorului și redevența pe care o poate încasa Municipiul București.
Studiul de oportunitate va sta la baza evaluării celor patru scenarii, ne va ajuta să decidem ce variantă este mai bună.
”Treaba mea, ca primar, este să iau cea mai bună decizie #pentruBucurești, pentru bucureșteni. Mai simplu ar fi să mă fac că problema nu există și să aloc anual zecile de milioane de lei pentru administrarea Arenei. Dar nu pot să mă uit în altă parte, trebuie să luăm cea mai bună decizie împreună”, a concluzionat edilul Capitalei.
Construcția Arenei Naționale a costat aproximativ 234 de milioane de euro.
Inaugurat în 2011, stadionul este cel mai mare din țară, cu o capacitate de 55.654 de locuri”.
Articole similare
18 Apr. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 4-A / RCGH - CSRAP 15-67: Încă un eșec... Și ce dacă! Rugby-ul nu este doar despre scor, ci mai ales despre oameni
Pătrunsă în elita rugby-ului românesc în acest an, RC Gura Humorului a disputat al 3-lea meci din Liga de Rugby Kaufland 2026. Și s-a înclinat pe teren propriu, astăzi...
18 Apr. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 4-A / CMSBM - CSAST 50-33: Maramureșenii au obținut un succes clar în fața marilor rivali din Capitală
Ultima partidă a etapei cu numărul 4 a Ligii de Rugby Kaufland 2026, din punct de vedere cronologic, s-a încheiat cu un succes clar al formației gazdă. Evoluând pe Arena Zimbrilor din...
18 Apr. 2026
ROMÂNIA / COPII & JUNIORI: Nepoții lui Valeriu Irimescu au asistat la turneul de mini-rugby de pe stadionul Olimpia / VIDEO
Dedicată memoriei celui care a fost rugbystul de valoare mondială, iar apoi antrenorul de geniu Valeriu Irimescu (1940-2026), etapa cu numărul 3 din Campionatul de mini-rugby a Municipiului...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
