ROMÂNIA / CINEMA: Filmul despre George Baltă poate să fie văzut pe platforma Max
De Marian Burlacu, 23 Ian. 2025
Lansat în toamna anului 2023, filmul inspirational care i-a fost dedicat rugbystului George Baltă poate să fie văzut pe platforma Max. În regia lui Tedy Necula, „Mai departe” prezintă povestea bucureșteanului practicant al rugby-ului care suferă un accident grav, la o grămadă ordonată, în timpul unui meci de antrenament al Olimpiei cu echipa României. Imobilizat în scaunul cu rotile, bucureșteanul își vede risipit nu numai visul de a deveni un sportiv cunoscut, ci este nevoit practic să învețe a trăi din această nouă postură... Cu o voință de fier, susținut de familie, de prieteni, de oameni din sportul cu balonul oval, George Baltă n-a capitulat. Iar în cei 18 ani scurși de la accident a devenit un om de nădejde, extrem de activ, implicat în tot felul de acțiuni sociale, participant la curse de semimaraton și maraton. (Foto: Marian Burlacu)
La lansarea peliculei, înainte de a pătrunde în Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, George Baltă (37 de ani) a oferit câteva detalii despre filmul ce i-a fost dedicat: „Atunci când regizorul Tedy Necula a venit cu această propunere am fost şocat. L-am întrebat dacă e sigur că vrea să facă asta. I-am spus să ia un actor profesionist, să-l pună într-un scaun şi o să-i dau eu explicaţii cum să se comporte. Mi-a spus că nu. Și că vrea să facă proiectul acesta cu mine. Și că dacă nu voi accepta nu-l va face. Mi-a spus doar să am încredere în mine. Să ascult actorii cu experienţă şi totul o să iasă bine. Pentru mine, care nu sunt actor de profesie, a fost ceva destul de greu. Retrăirea momentelor pe care le-am avut în cei 17 ani (n.a. - de la accident) a fost destul de dură. Mă bucur că am avut oameni puternici lângă mine, care să mă încurajeze şi să reuşim să facem acest proiect”.
George a mărturisit atunci că a văzut o singură dată filmul. Și că evoluția lui ar fi fost mult mai bună dacă ar fi luat cel puţin un an cursuri de actorie. „Rămâne la latitudinea spectatorului să-l vadă. Impresia pe care mi-a lăsat-o filmul ăsta este că de fiecare dată când o să-l vezi poţi să înveţi ceva nou din el. Este o lecţie de viaţă de care toţi avem nevoie şi surprinde tot ceea ce înseamnă fenomenul sportiv, indiferent de disciplina sportivă", a concluzionat fostul rugbyst.
În 11 martie 2006, tânarul taloner (avea 20 de ani pe atunci) de la echipa de rugby Olimpia Bucuresti a suferit un accident grav, la un meci de antrenament cu lotul național de juniori, pe stadionul din Parcul Copilului... Pentru jucătorul bucureștean nenorocirea s-a produs într-un moment fix, altfel obișnuit al jocului de rugby, o gramadă ordonată. Rămas la pământ, conștient, dar incapabil să se ridice, el a fost transportat imediat, cu ambulanța prezentă lângă teren, la Spitalul de Urgență Floreasca. Cum starea sa era critică, doctorii au decis sa fie transferat la unitatea medicală din Berceni, cu un diagnostic dur: traumatism vertebro-medular; luxație vertebrală anterioară bilaterală, prin translație, localizare C6-C7; sindrom de compresiune medulară cu leziune neurologică completă la nivel C6 (în limbaj popular, coloana vertebrala a fost deformată, în zona gâtului, maduva spinării fiind secționată). Operat timp de aproape patru ore, George a supraviețuit, reușind să depășească și perioada critică, postoperatorie. După câteva luni în care sportivul a stat închis între patru pereți ai unei camere de spital, el a început tratamentul de recuperare cu ajutorul aparatelor de forță.
Despre acel accident a vorbit atunci medicul Alin Popescu, cel care a ținut în permanență legătura cu jucătorul, cu familia acestuia. „La George a fost vorba atât de noroc, cât și de ghinion. Noroc, pentru că la acel meci a asistat medicul Tavi Câmpian, cu care sunt prieten. Intervenția lui i-a salvat viața. O imobilizare greșită a lui George, atunci, ducea la deces. Al doilea noroc a fost ca a ajuns la cel mai bun neurochirurg din România, profesorul Ezercian, la spitalul Bagdasar. Iar al treilea, solidaritatea ulterioară”.
Mama lui George Balta mi-a spus mai apoi că e bine să avem grijă ce ne dorim de la viață. În 6 martie 2006, când a împlinit 20 de ani, fiul ei i-a spus că ar vrea să devină cunoscut. Cinci zile mai târziu, George a suferit acel accident care, din păcate, l-a... făcut știut.
Foto: George Baltă, în vizită la echipa Stade Francais. Tânărul îi are alături pe cunoscuți rugbyști, pe Max Guazzinni, patronul grupării din Paris la acea vreme, Paul Amarica, fost practicant al luptelor, și Eugeniu Ștefan, fost jucător la această echipă
Cu o voință de fier, sprijinit de familie, de prieteni, de oameni din lumea rugby-ului și a sportului din România, George Baltă a redevenit persoana dinamică de până la accident. Și deși a rămas imobilizat în scaunul cu rotile, el a avut o viață tot mai activă, participând la diverse evenimente, nu numai în rugby sau în sport. A participat astfel în mod constant la curse de cros, semimaraton și maraton. Și a fost văzut frecvent la meciurile de rugby, sportul de care a rămas legat sentimental.
Regizată de Tedy Necula, pelicula îi are în rolurile principale, alături de George Baltă, cel care își interpretează propriul rol, pe Adrian Păduraru - nea Gicu, Ștefan Alexandru - coleg de-al lui George Baltă, Gelu Nițu - doctorul Stănescu, Dimitrii Bogomaz - doctor, Nuami Dinescu - mama lui George Baltă, și Dan Murzea - Florin Baltă. Scenariul a fost scris de Alexandra Axinte.
La lansarea peliculei, înainte de a pătrunde în Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, George Baltă (37 de ani) a oferit câteva detalii despre filmul ce i-a fost dedicat: „Atunci când regizorul Tedy Necula a venit cu această propunere am fost şocat. L-am întrebat dacă e sigur că vrea să facă asta. I-am spus să ia un actor profesionist, să-l pună într-un scaun şi o să-i dau eu explicaţii cum să se comporte. Mi-a spus că nu. Și că vrea să facă proiectul acesta cu mine. Și că dacă nu voi accepta nu-l va face. Mi-a spus doar să am încredere în mine. Să ascult actorii cu experienţă şi totul o să iasă bine. Pentru mine, care nu sunt actor de profesie, a fost ceva destul de greu. Retrăirea momentelor pe care le-am avut în cei 17 ani (n.a. - de la accident) a fost destul de dură. Mă bucur că am avut oameni puternici lângă mine, care să mă încurajeze şi să reuşim să facem acest proiect”.
George a mărturisit atunci că a văzut o singură dată filmul. Și că evoluția lui ar fi fost mult mai bună dacă ar fi luat cel puţin un an cursuri de actorie. „Rămâne la latitudinea spectatorului să-l vadă. Impresia pe care mi-a lăsat-o filmul ăsta este că de fiecare dată când o să-l vezi poţi să înveţi ceva nou din el. Este o lecţie de viaţă de care toţi avem nevoie şi surprinde tot ceea ce înseamnă fenomenul sportiv, indiferent de disciplina sportivă", a concluzionat fostul rugbyst.
În 11 martie 2006, tânarul taloner (avea 20 de ani pe atunci) de la echipa de rugby Olimpia Bucuresti a suferit un accident grav, la un meci de antrenament cu lotul național de juniori, pe stadionul din Parcul Copilului... Pentru jucătorul bucureștean nenorocirea s-a produs într-un moment fix, altfel obișnuit al jocului de rugby, o gramadă ordonată. Rămas la pământ, conștient, dar incapabil să se ridice, el a fost transportat imediat, cu ambulanța prezentă lângă teren, la Spitalul de Urgență Floreasca. Cum starea sa era critică, doctorii au decis sa fie transferat la unitatea medicală din Berceni, cu un diagnostic dur: traumatism vertebro-medular; luxație vertebrală anterioară bilaterală, prin translație, localizare C6-C7; sindrom de compresiune medulară cu leziune neurologică completă la nivel C6 (în limbaj popular, coloana vertebrala a fost deformată, în zona gâtului, maduva spinării fiind secționată). Operat timp de aproape patru ore, George a supraviețuit, reușind să depășească și perioada critică, postoperatorie. După câteva luni în care sportivul a stat închis între patru pereți ai unei camere de spital, el a început tratamentul de recuperare cu ajutorul aparatelor de forță.
Despre acel accident a vorbit atunci medicul Alin Popescu, cel care a ținut în permanență legătura cu jucătorul, cu familia acestuia. „La George a fost vorba atât de noroc, cât și de ghinion. Noroc, pentru că la acel meci a asistat medicul Tavi Câmpian, cu care sunt prieten. Intervenția lui i-a salvat viața. O imobilizare greșită a lui George, atunci, ducea la deces. Al doilea noroc a fost ca a ajuns la cel mai bun neurochirurg din România, profesorul Ezercian, la spitalul Bagdasar. Iar al treilea, solidaritatea ulterioară”.
Mama lui George Balta mi-a spus mai apoi că e bine să avem grijă ce ne dorim de la viață. În 6 martie 2006, când a împlinit 20 de ani, fiul ei i-a spus că ar vrea să devină cunoscut. Cinci zile mai târziu, George a suferit acel accident care, din păcate, l-a... făcut știut.
Foto: George Baltă, în vizită la echipa Stade Francais. Tânărul îi are alături pe cunoscuți rugbyști, pe Max Guazzinni, patronul grupării din Paris la acea vreme, Paul Amarica, fost practicant al luptelor, și Eugeniu Ștefan, fost jucător la această echipă
Cu o voință de fier, sprijinit de familie, de prieteni, de oameni din lumea rugby-ului și a sportului din România, George Baltă a redevenit persoana dinamică de până la accident. Și deși a rămas imobilizat în scaunul cu rotile, el a avut o viață tot mai activă, participând la diverse evenimente, nu numai în rugby sau în sport. A participat astfel în mod constant la curse de cros, semimaraton și maraton. Și a fost văzut frecvent la meciurile de rugby, sportul de care a rămas legat sentimental.
Regizată de Tedy Necula, pelicula îi are în rolurile principale, alături de George Baltă, cel care își interpretează propriul rol, pe Adrian Păduraru - nea Gicu, Ștefan Alexandru - coleg de-al lui George Baltă, Gelu Nițu - doctorul Stănescu, Dimitrii Bogomaz - doctor, Nuami Dinescu - mama lui George Baltă, și Dan Murzea - Florin Baltă. Scenariul a fost scris de Alexandra Axinte.
Articole similare
17 Apr. 2026
LRK 2026 / ETAPA A 4-A / CSTIM - CSDIN 23-24: Conduși la pauză, Buldogii au revenit spectaculos și s-au impus la Timișoara
Meci spectaculos la Timișoara, pe stadionul „Gheorghe Rășcanu”, între formația gazdă SCM USV și Dinamo București. Bănățenii s-au desprins (18-7) până la pauză,...
17 Apr. 2026
ROMÂNIA / COPII & JUNIORI: Pe Stadionul Olimpia se va disputa un turneu AMRB în memoria lui Valeriu Irimescu
Asociația Municipală de Rugby București (AMRB) a anunțat că turneul numărul 3 de mini-rugby din această primăvară va fi dedicat memoriei celui care a fost rugbystul de valoare mondială, iar...
16 Apr. 2026
APARIȚIE EDITORIALĂ: Ziaristul sportiv Chris Thau a spus cine l-a inspirat în alegerea titlului cărții despre Irimescu / VIDEO
În urmă cu mai bine de o săptămână, la Muzeul Sportului din București a fost lansată cartea „Misterul Irimescu rămâne nedezlegat”. Scrisă de jurnalistul...
16 Apr. 2026
ROMÂNIA / CLUBURI: La despărțirea de Știința Baia Mare, Mihai Dico va da lovitura de începere a meciului cu Steaua
În rugby-ul românesc sunt multe cazuri de rugbyști care și-au legat numele de o singură echipă de club. E adevărat, numărul acestora devine tot mai mic în condițiile actuale...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.
