ROMANIA / ARBITRI / George BARGAUNAS: “Am deschis o usa spre lumea buna a rugbyului”

     Dupa bucurestenii Mircea Paraschivescu si Nicolae Chiciu, care au condus o finala de Campionat Mondial FIRA, George Bargaunas este cel dintai judecator de margine din tara noastra care a oficiat la un meci de rugby in care s-a decis castigatoarea titlului mondial.
     Editia din acest an a Campionatului Mondial de juniori, desfasurata in Italia, intre 21 si 30 martie, s-a incheiat cu victoria echipei Noii Zeelande. La finala pe care aceasta a castigat-o (71-18 cu Franta), unul dintre cei doi judecatorii de margine a fost bucuresteanul George (Paul) Bargaunas. Revenit in tara luni seara, tanarul cavaler al fluierului a acceptat sa ne acorde un scurt interviu.
    
     RUGBY.RO: Bine ai revenit acasa, Paul, si felicitari. Din cate stiu, esti primul roman care a oficiat la o finala de Campionat Mondial. Iar aceasta nu s-a intamplat in foarte multe jocuri de echipa.
    
     GEORGE BARGAUNAS: Nu stiu daca sunt primul roman la o finala. Inaintea mea, in aceasta situatie onoranta au mai fost bucurestenii Mircea Paraschivescu si Nicolae Chiciu. Atunci insa, competitia avea numai opt participante in grupa A valorica.
    
     RUGBY.RO: Sunt de acord cu tine, insa la acea vreme competitia avea, mai degraba, un caracter european. Marile natiuni britanice nu participau inca la ea.
    
     GEORGE BARGAUNAS: Exact.
    
     RUGBY.RO: Stiu ca in afara de finala, ai fost arbitru la meciul Olanda – Polonia 38-22, care a contat pentru locurile 13-14 in grupa B. Ce alte meciuri ai mai condus?
    
     GEORGE BARGAUNAS: Am avut sapte meciuri ca judecator de margine si unul la centru de care ai pomenit. In afara de finala, am facut parte din brigada care a condus sfertul de finala Africa de Sud – Anglia 17-8. In primele doua zile, toata lumea ma striga “le roumain” (romanul). Apoi, dupa ce am oficiat la intalnirile Maroc – Tunisia 20-0, cu francezul Darriere la centru, si Argentina – Japonia 50-5, cu neozeelandezul Lawrence, din “le roumain” m-am transformat in George. A fost un semn evident ca oamenii au inteles ca ma pricep la arbitraj. Trebuie spus totodata ca am avut si observatori competenti la aceste meciuri si ca ei au notat corespunzator semnalizarile mele. N-as vrea sa se creada ca ma laud acum. Dincolo de faptul ca Bargaunas a fost judecator de margine la finala, trebuie inteles ca prin prezenta mea acolo s-a vorbit despre arbitrajul romanesc. Eu am deschis o poarta. Acum important este ca ea sa ramana deschisa, ca pe ea sa patrunda si alti arbitri romani.

“Mi-as dori sa pot arbitra si la Cupa Mondiala de tineret”


     RUGBY.RO: Prezenta ta la finala poate sa fie o trambulina si pentru tine. S-a discutat ceva despre posibilitatea ca tu sa participi ca arbitru si la alte competitii majore?
    
     GEORGE BARGAUNAS: Urmatorul pas ar fi sa particip la Cupa Mondiala de tineret, care se va desfasura in luna iunie, in Africa de Sud. Nu eu voi decide acest lucru. Delgarea mea depinde de Federatia Romana de Rugby, de Comisia Centrala de Arbitri. Daca se va considera ca m-am achitat bine de obligatii la acest Campionat Mondial de juniori, atunci sansele mele de a arbitra in Africa de Sud vor fi mari. Trebuie insa mentionat si faptul ca Federatia face nominalizarea arbitrilor, insa acestia sunt acceptati, sau nu, de catre FIRA-AER si International Rugby Board. Inainte nu se comunicau numele arbitrilor catre forurile internationale, ci se repartiza cate un arbitru pentru fiecare tara participanta. La finala de anul trecut, dintre Noua Zeelanda si Franta, au aparut anumite probleme cu un englez, motiv pentru care s-a decis sa se precizeze si numele arbitrilor, pentru a se verifica daca ei sunt sau nu competenti.
    
     RUGBY.RO: Tu erai oricum cunoscut si inaintea Campionatului Mondial de juniori. Ai participat la cursurile FIRA-AER. Ce poti sa ne spui despre finala dintre Noua Zeelanda si Franta?
    
     GEORGE BARGAUNAS: A fost un meci intre o echipa neagra, a monstrilor, si una albastra, a pamantenilor. Superioritatea neozeelandezilor este ilustrata de rezultatul final: 71-18. De altfel, atunci cand scorul era inca strans, 20-13, am avut ocazia sa aud comentariile francezilor stand in terenul de tinta, la o transformare. Isi strigau unii altora sa incerce macar a se lupta pentru onoarea lor. Neozeelandezii au fost foarte rai, in sensul bun al cuvantului. Le spuneau adversarilor directi sa-I priveasca in ochi. Ii indemnau sa se apropie de ei. Au fost foarte provocatori.
    
     RUGBY.RO: Cum ti s-a parut competitia din punct de vedere organizatoric? Ma gandesc ca poate faci o comparatie cu Campionatul Mondial de juniori desfasurat la Bucuresti, in 1995.
    
     GEORGE BARGAUNAS: In 1995 am fost ofiterul de legatura al echipei Georgiei. E greu totusi sa o compar intre ce a fost atunci si ce s-a intamplat acum. Au trecut sapte ani, iar nivelul intrecerii a crescut. In plus, la acea vreme nu exista implicarea International Rugby Board in organizare. Cert este ca acest Campionat Mondial a fost bine organizat. Noi, arbitri, aveam sauna, posibilitati de refacere. Masina oficiala a fost Alfa Romeo. Dupa meciuri, langa stadion toate echipele serveau masa la un club propriu. La Bucuresti terenurile de joc erau mult mai apropiate. In Italia competia s-a desfasurat intr-o adevarata regiune. Unele stadioane erau la doua sau chiar trei sute kilometri distanta. S-a dorit popularizarea rugbyului in acest fel.
    
     RUGBY.RO: Ai spus ca ti-ai dori sa arbitreze la Cupa Mondiala de tineret din Africa de Sud. Acolo ar putea sa fie prezent si fratele tau, mijlocasul la gramada Horatiu Bargaunas. El va participa zilele urmatoare la turneul de calificare gazduit de Praga. Ar fi frumos ca doi frati sa participe la Cupa Mondiala de tineret…
    
     GEORGE BARGAUNAS: Hai sa-ti spun un secret. In Italia m-am intalnit cu Chris Thau. Acesta va publica in revista International Rugby Board un material despre familia Bargaunas. Despre tatal meu, fostul international din anii ’70, despre mine si despre Horatiu.
    
     RUGBY.RO: Da, este o informatie interesanta. Ma bucur pentru tine, Paul. Iti doresc mult noroc in continuare.