Robert Antonin: „Nu vom rosti cuvantul infrangere inaintea meciului din Tara Galilor”

     In urma cu cateva zile s-a incheiat ultimul cantonament al componentilor echipei nationale de rugby din campionatul intern, in vederea pregatirii meciului impotriva Tarii Galilor. Robert Antonin, directorul tehnic al echipei nationale a Romaniei (foto prima pagina, stanga, alaturi de Daniel Santamans, antrenorul nationalei), ne-a vorbit despre stadiul in care se afla antrenamentele si despre atmosfera din cadrul lotului nostru reprezentativ. Dumnealui a detaliat si ce inseamna Academia de Rugby pentru sportul cu balonul oval din tara noastra, avand in vedere ca este managerul general ale acestei institutii. Cititi mai jos un amplu interviu cu Robert Antonin.
     Domnnule Antonin, in primul rand, sunteti multumit de rezultatele acestui cantonament recent incheiat?
    
     Da, pentru ca antrenamentele au fost foarte bune si jucatorii s-au pregatit intens. Le-am cerut sa faca o multime de lucruri, de la pregatirea tehnica la cea mentala si s-au descurcat foarte bine. Avem multi jucatori tineri, de la Arad, Cluj, Constanta, si cativa care au facut parte din echipa care a jucat impotriva Italiei. Am vazut ca sunt implicati in antrenamente, vor sa dea tot ce au mai bun atat ca jucatori de rugby, cat si ca oameni, mai ales, reusind sa lase la o parte divergentele iscate din faptul ca provin de la cluburi diferite.
    
     Cum va fi meciul cu Tara Galilor?
    
     Meciul cu Tara Galilor este intotdeauna unul mare. E acelasi balon, acelasi teren, in fata noastra sunt 15 jucatori, vom juca pe Millenium Stadium, unde vor fi 30-50.000 de spectatori. Trebuie sa ne pregatim pentru un eveniment mare. In acord cu spiritul rugby-ului, vom lupta pana la capat, niciodata nu vom rosti cuvantul „infrangere“. Noi gandim pozitiv si pregatim antrenamentele cu o atitudine pozitiva.
    
     Dupa meciurile-test cu Tara Galilor si Japonia, vom intalni, in primul meci din Cupa Natiunilor Europene, Cehia…
    
     Vorbind despre acest meci, ne este interzis sa pierdem. Nu avem voie sa fim infranti de cehi. Suntem norocosi ca avem aceste doua confruntari puternice inainte de intalnirea cu ei si aceasta este cea mai buna pregatire pe care o putem avea. Incercati sa va imaginati: Romania sa faca un rezultat bun impotriva galezilor si sa piarda impotriva Cehiei. Ar fi o totala nebunie! Trebuie ca toata lumea sa aiba in gand victoria, nu doar jucatorii, ci tot staff-ul.
    
     Cu ce gand plecam in aceasta competitie europeana?
    
     Obiectivul nostru este sa castigam trofeul. Nu avem voie sa pierdem in Cupa Natiunilor nici un meci. E imposibil sa ne gandim ca putem pierde anul acesta, dar, daca va fi asa, va fi o mare deceptie.
    
     In urma cu aproximativ o saptamana, Academia de Rugby si-a deschis portile pentru a doua promotie de jucatori si antrenori. Sunteti managerul general al Academiei. Ce isi propune Academia in acest an?
    
     Academia are doua obiective principale, pentru ca avem doua categorii diferite: jucatori si antrenori. Anul trecut am avut doar jucatori de la U18, anul acesta i-am pastrat pe cei mai buni de la nationala U18, care acum se incadreaza la U19, si am adus o alta grupa care are 18 ani. In ceea ce-i priveste, obiectivul nostru este sa lucram la construirea unui jucator tanar de rugby, nu pentru a face o echipa, ci pentru a forma, mai mult, un bun jucator de rugby. Al doilea obiectiv ii priveste pe antrenori, care urmeaza cursuri diferite de ale jucatorilor. Aici avem antrenori care provin de la echipe si cluburi diferite, criteriul dupa care se lucreaza cu ei fiind varsta. Trebuie sa acordam o atentie deosebita antrenorilor tineri, pentru ca antrenorii mai in varsta au deja anumite abilitati deprinse. In cadrul Academiei, noi incercam sa ii ajutam sa-si insuseasca noua tehnica, sa cunoasca ce apare nou privind pregatirea fizica si pregatirea mentala. Consider ca este foarte important pentru cei care formeaza jucatorii sa cunoasca cat mai bine ceea ce eu numesc “felul de a fi al unui jucator de inalta tinuta”.
    
     Unde mai exista in lume astfel de centre de excelenta ale rugby-ului?
    
     Acest tip de Academie exista doar in Franta si, ceva similar, in Noua Zeelanda. Va asigur ca, in Europa de Est, exista doar Academia din Romania. Aici s-a infiintat din necesitatea de a promova rugby-ul si jucatorii de rugby in tara. Initiatorii acestui proiect, Octavian Morariu, presedintele Federatiei Romane de Rugby, si George Straton, presedintele delegat al Federatiei, au decis ca Romania trebuie sa fie un lider in acesta parte a Europei. Ar fi foarte interesant ca in urmatoarele luni, chiar ani, sa primim niste jucatori noi, tineri, talentati si antrenori tineri, din Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria. In aceasta parte a Europei, Academia Romana de Rugby poate fi centrul performantei rugby-ului din Balcani. Anul trecut am avut chiar un antrenor tanar din Moldova, care a fost foarte bun la examene si a devenit antrenorul echipei nationale a Republicii Moldova. Trebuie sa primim cat mai multi antrenori din tarile de langa noi.
    
     Sunteti multumit de rezultatele obtinute de cei care au terminat primul ciclu de pregatire?
    
     O mare parte a jucatorilor, care au urmat primul ciclu, joaca in echipa nationala si cu ei lucram. Cu U19 am castigat locul 1 in a doua grupa valorica europeana (Grupa B, n.r.), iar la U20 am devenit campioni europeni; cu cei mai tineri, U18, am reusit sa ramanem in Grupa A a Europei, unde, pe langa un grup de 6 tari puternice, pe locurile imediat urmatoare, sunt Georgia si Romania. E o mare performanta! Cred ca multe lucruri s-au intamplat datorita acestei Academii, atat in ceea ce priveste antrenorii, cat si jucatorii.
    
     Au reusit jucatorii sa-si imbunatatesca performantele?
    
     Cred ca cel mai bun lucru pentru patru dintre ei, Ionut Dimofte, Valentin Calafeteanu, Valentin Ursache, Catalin Fercu, Radu Basalau, este ca au fost invitati sa participe intr-un cantonament cu lotul de seniori la Izvorani, si acum putem spune ca sunt aproape de nivelul unui jucator de nationala mare.. Intre cei care fac parte din nationalele U18 si U19 si cei care joaca in Franta, sa spunem, in afara experientei, nu se poate vorbi de o diferenta foarte mare. Sunt cam la acelasi nivel in ceea ce priveste abilitatile individuale si pregatirea mentala, diferenta fiind facuta doar de partea fizica. Chiar daca nu au experienta unei competitii de nivel inalt, parerea mea este ca ei pot sa fie integrati in dinamica grupului.
    
     Cum este segmentat procesul de predare?
    
     Predam in trei forme care vizeaza jucatorul, jocul si pedagogia. In planul de predare este inclus tot ce tine de jucator, de intelegerea jocului, de cum sa joci, iar la pedagogie sunt discutate toate tehnicile de a preda si invata rugby. Avem sase module, fiecare de cate cinci zile pe saptamana, in fiecare gasindu-se cursuri care vizeaza toate aceste elemente.
    
     Cum pot fi puse la un loc pregatirea fizica, cea tehnica si cea mentala?
    
     E usor sa faci asta. Nu poti deveni un jucator de rugby de nivel inalt daca nu lucrezi pe aceste trei niveluri. Pregatirea trebuie facuta pe aspectul fizic, tehnic si mental, dar, ca sa joci la un nivel inalt, primeaza pregatirea mentala. E foarte importanta, pentru ca trebuie sa dezvoltam spiritul de lupta al jucatorului. Cand spun spirit de lupta, nu spun agresivitate, ci nivelul inalt al implicarii in confruntarea din teren in acest sport, care e un sport de lupta colectiv. Nu lucram separat pe aceste aspecte, ci pe toate la un loc. Nu trebuie uitat ca e foarte important sa lucram strategic. Intr-un meci de rugby este esential sa joci strategic.
    
     Cat de importanta este strategia?
    
     Daca spun ca joc cu jucatorii mei ca sa invatam sa dam pasa, e tehnic. Daca ii intreb "de ce faci pasa asta?", trebuie sa imi raspunda "pentru ca am un coleg langa mine" sau "pentru ca vine un adversar". Acesta e inceputul strategiei. Jocul nostru e foarte strategic. Cand incepi jocul de la margine, gramada, ai nevoie sa folosesti strategii diferite in functie de situatie. Multi jucatori din natiunile majore, inclusiv Franta, sunt foarte tehnici, dar nu strategici. In Academie, de la inceput am dorit sa construim un jucator inteligent, un jucator cu abilitati bune, cu tehnica buna, cu mental bun, dar si un jucator care intelege strategia jocului. In rugby ii spunem cateodata „inteligenta tactica” si are o importanta covarsitoare. Avem nevoie de jucatori cu o buna perceptie a grupului. Un jucator care alearga fara sa priveasca in jurul lui e putin folositor pentru echipa. Avem nevoie de jucatori care, atunci cand alearga, sa vada tot in jurul lor, sa fie puternici, sa aiba o mare perceptie, o viteza buna si spatii largi de manevra. Asta e definitia unui jucator bun de rugby.
    
     Rugby-ul practicat in Franta difera de cel existent in Romania?
    
     In ceea ce priveste rugby-ul si jucatorul de rugby, exista doua mari diferente intre Franta si Romania. Prima este ca avem mult mai multi jucatori in Franta, aproape dublu, dar marea diferenta este ca, in Franta, e un nivel competitional mai inalt, sunt 40 cluburi profesioniste si, in afara de acestea, multe cluburi amatoare. In Romania, si imi pare rau ca se intampla acest lucru, chiar ne-am propus sa lucram in aceasta directie - astazi avem doar doua cluburi: Dinamo si Steaua. Jucatorii care ne vin de la aceste cluburi sunt foarte bine pregatiti, dar trebuie sa facem eforturi mari pentru a forma jucatorii de la cluburile care nu au o situatie financiara prea buna. Trebuie sa ne gandim la felul in care putem ajuta aceste echipe, chiar si cu bani, vorbesc aici de cluburi ca Baia Mare, Cluj, Arad, Constanta. E pacat ca s-a ajuns astfel la Constanta, care, in trecut, a fost un nume in rugby. De aceea, si Academia si Federatia trebuie sa-i ajute sa-si dezvolte jocul, pentru ca e un club foarte important in aceasta parte a tarii. Ar fi bine daca ar exista doua sau mai multe cluburi de nivel inalt si cred ca e posibil ca, in urmatorii trei ani, sa avem poate 8 cluburi bune in Romania. Astfel, nivelul campionatului ar creste, competitia ar fi mai grea si nu am mai avea aceleasi rezultate: castiga Steaua un an, castiga Dinamo celalalt an. E mult de lucru in orasele mari din Romania: Constanta, Brasov, Iasi, Cluj, Arad, Timisoara. Ideea este sa putem lucra cu scolile si universitatile.
    
     Peste cati ani calitatea competitiei noastre interne se poate ridica la nivelul rugby-ului practicat in TOP16 sau in ProD2?
    
     In aceasta privinta, sunt foarte optimist si zic ca, peste trei- patru ani, in Romania, va exista un campionat deosebit de puternic si echilibrat. Chiar daca ar dura mai mult, nu e o problema. Eu consider ca spiritul de a juca rugby, pe care il au romanii, este un lucru pozitiv in rugby-ul de aici. Am lucrat si cu danezii, dar ei nu au spiritul rugby-ului, ei au spiritul handbalului, al fotbalului, al hocheiului. Romania are o traditie in rugby, exista o istorie a rugby-ului in Romania. Romania a batut Scotia, Franta si, de ce nu, ar putea bate Noua Zeelanda, iar cluburi mari de aici, precum Grivita Rosie, Farul, Steaua, Dinamo sunt foarte apreciate cand joaca in Europa, in Franta de exemplu. Romania are baze in rugby. Acest lucru e foarte important, si de aceea sunt optmist.
    
     Care este diferenta dintre un jucator francez si un jucator roman?
    
     Jucatorii romani au, in general, probleme privind partea fizica. Asta e parerea mea. Cand acesti jucatori vin la nationala, avem de lucrat la atatea lucruri... Am fi fericiti, eu si Daniel (Santamans, n.r.), sa-i gasim intr-o forma fizica buna, dar nu este asa, iar pentru asta trebuie sa lucram intens. Din aceasta cauza pierdem timp, pentru ca, in loc sa organizam lucruri ce tin de partea tehnica si de strategie, trebuie sa-i aducem intai la o conditie fizica excelenta pentru nationala. In Franta, cand un jucator stie ca e in nationala si antrenamentele de la club nu sunt suficiente, se antreneaza singur. Asta e diferenta, dar, pe de alta parte, sunt surprins sa vad ca jucatorii romani sunt foarte disciplinati, asculta ce incercam sa le explicam, si chiar mai mult decat jucatorii francezi, care cateodata par sa stie de toate si nu fac nimic. Romanii sunt disciplinati si au un respect deosebit pentru antrenorul lor. Pentru mine, e o placere sa lucrez cu ei.
    
     Cu catva timp in urma vorbeati despre un sistem de joc comun atat pentru nationala de seniori, cat si pentru celelalte loturi reprezentative. Ati reusit sa puneti in aplicare acest lucru?
    
     Am incercat sa lucram la sistemul de joc. Am vorbit cu jucatorii despre acest sistem, care e unul foarte simplu. E un sistem pentru jucatori, nu e un sistem pe care eu si Daniel il avem in minte. E imposibil sa spunem jucatorilor romani ca incercam sa jucam ca All Blacks, dar noi nu suntem All Blacks. Sau sa jucam ca Franta, dar noi nu suntem Franta. De aceea, trebuie sa jucam ca Romania, folosind specificul, calitatile, capacitatea fiecarui jucator roman.
    
     Ce este specific in acest sistem?
    
     In acest sistem, exista doua-trei lucruri specifice: primul este ca incercam sa evitam prea multe gramezi si margini - vrem sa alergam cu mingea. Al doilea element propriu acestui sistem se refera la jucator: fiecare dintre rugbysti are initiativa proprie, dar initiativa trebuie sa fie in acord cu ceilalti coechipieri. Daca un jucator vrea sa ia mingea si sa faca un contraatac, ii este permis de antrenor sa faca asta, dar tot restul echipei trebuie sa stie ca vrea sa realizeze acest lucru. Unui jucator ii este permis sa faca orice, dar toti trebuie sa stie ce vrea sa faca, asta e sistemul jocului. Ultimul element vine de la mine: vreau ca, in jocul pe care il practica ei, sa fie eficienti: daca avem penalty, trebuie sa luam cele 3 puncte, trebuie sa transformam! Daca e posibil sa marcam 100 de puncte impotriva unui adversar, trebuie sa marcam 100 de puncte! Trebuie sa fim eficienti, cu orice pret!

NOTA REDACTIEI


     Acest material a fost realizat si redactat de Mirela Basescu, redactor sportiv la ziarul "COTIDIANUL".