Primul timbru de rugby din lume

     In 1944, Printul Serban Ghica, presedintele de atunci al FR Rugby, a avut ideea realizarii unei marci postale avand ca tema jocul cu balonul oval.
In urma cu 56 de ani


     Este foarte putin stiut, chiar si in Romania ca primul timbru din lume dedicat rugbyului a fost imprimat aici, in urma cu 56 de ani. Ideea i-a apartinut Printului Serban Ghica, la acea vreme presedinte al Federatiei Romane de Rugby. "Fiind filatelist de mic copil, mi-am dat seama de avantajele pe care le-am avea de pe urma emiterii unui timbru jubiliar. Am vrut sa o fac si toata lumea a ras de mine. Cum crezi ca o sa-ti aprobe cineva un timbru de rugby?, imi spuneau prietenii." Ca acestia nu aruncau vorbe in vant a dovedit-o imediat ostilitatea cu care ministrul de atunci al lucrarilor publice si comunicatiilor, cel care tutela Directia Generala a Postelor, a primit acea idee. "Daca s-ar aproba o asemenea emisiune, atunci nu ar intarzia sa solicite una si barul Melody", a exclamat acesta, sarcastic. In fata acestui refuz categoric, Printul Serban Ghica si-a schimbat tactica. Pentru a si-l face aliat pe directorul general al Postelor, generalul Gheorghe Teodorescu, a propus in primul Comitet Federal alegerea acestuia ca presedinte de onoare al FR Rugby. Ceea ce s-a si intamplat. "Cu asentimentul acestui militar de cariera, a fost intocmit proiectul viitorului decret", isi aminteste Printul Serban Ghica. "Fata de planul meu initial, care preconiza o serie de cinci valori, toate ilustrand faze de rugby, a trebuit sa ma limitez la una singura".

15 kilograme de aur


     Cu toate ca in acea perioada toate emisiunile filatelice speciale se realizau intr-un tiraj de minimum 100.000 de exemplare, cel al timbrului "Rugby" a fost de numai 70.000. El avea o valoare de 200 de lei, 16 lei reprezentand taxa postala, iar restul urmand sa fie folosit de catre Federatie. "Am insistat pentru un tiraj mai mic si pentru o suprataxa ceva mai mare tocmai pentru a ridica valoarea filatelica a acestei marci. In acest fel, FR Rugby ar fi avut un beneficiu mult mai mare", a explicat nu demult Printul Serban Ghica. Potrivit fostului presedinte, "beneficiile rezultate de pe urma acestui timbru au fost de 12.880.000 de lei, ceea ce reprezenta foarte mult pentru acea vreme. Convertita, suma echivala cu 15 kilograme de aur."
     Aprobat de Comitetul Federal, proiectul a primit si semnatura ministrului lucrarilor publice si comunicatiilor, fara de care nu ar fi putut sa ajunga la Consiliul de Ministri. Avand si acceptul maresalului Ion Antonescu, decretul a fost publicat in Monitorul Oficial. "Imediat, am convocat o noua sedinta a Comitetului Federal pentru a hotari modalitatea in care urma sa fie executata macheta. Majoritatea impartaseau ideea ca ea sa fie decisa prin concurs. Eu am propus ca ea sa fie incredintata arhitectului Ascanio Damian, internationalul de rugby care, mai apoi, avea sa devina rector la Institutul de Arhitectura. In cele din urma, a fost acceptata varianta mea, marca jubiliara "Rugby" fiind singura realizata de Damian." Pentru executarea machetei, a fost platita suma de 100.000 de lei, iar din vanzarea acestei marci postale Federatia de Rugby a devenit una dintre cele mai prospere din tara. "Ca baza materiala, fiind chiar peste aceea de fotbal."

In numar limitat


     Pentru a intelege cat de dificila a fost obtinerea aprobarii pentru acel timbru, trebuie spus ca intre anii 1917 si 1930 au fost acceptate numai sapte asemenea emisiuni filatelice: "Incoronarea – 60 de ani", "50 de ani de la Independenta", "Basarabia", "Dobrogea", "10 ani de la Unirea Ardealului", "Jubileul geografic". Intre 1930 si 1940, numarul acestora a fost de 12, iar intre 1940 si 1944 de opt. Toate aceste emisiuni marcau evenimente importante din istoria Romaniei.

Ferite de foc


     In ziua de 26 august 1944, sediul OSR (Organizatia Sporturilor din Romania) a fost bombardat de catre aviatia germana. Atat cladirea din strada Alexandru Lahovari, cat si bunurile aflate acolo s-au pierdut in incendiu. Timbrul a scapat ca prin minune. "Am avut parca o premonitie", spune Printul Serban Ghica. "In sensul ca am adapostit cele 16.400 de marci nevandute, precum si suma de 6.182.400 de lei apartinand Federatiei, la mine acasa."

Hotel pentru batrani


     Cu banii incasati din vanzarea timbrului, Printul Serban Ghica intentiona sa ridice un mic hotel. "Ideea mea era sa-i gazduiesc acolo, la batranete, pe rugbystii aflati intr-o jena financiara. Din nenorocire, am fost schimbat din functia de presedinte al Federatiei. Venisera comunistii la putere. Am predat toti banii, precum si cele 16.000 de timbre noilor conducatori. S-a ales praful si de bani, si de timbre!."

NOTA REDACTIEI:


     Acest grupaj a aparut in numarul 4 (iunie 2000) al revistei lunare "RUGBY MAGAZIN".
     Reproducerea integrala (sau a unor fragmente) a acestui grupaj se face numai cu acceptul scris al FEST (Fundatia pentru Formarea si Educarea prin Sport a Tinerilor).