Pagina 5 din raportul de arbitraj isi dovedeste inca o data inutilitatea

     S-a discutat mult despre posibilitatea tehnicienilor sau delegatilor echipelor participante la competitiile organizate de FRR de a-si exprima parerea despre maniera de arbitraj, modul de interepretare a regulamentului sau alte aspecte care intervin in timpul unui joc de rugby.
     Dupa un an de experienta va pot spune cu oarecare respect ca varianta cu pagina 5 nu si-a atins nici pe departe scopul. Va veti intreba de ce, si pe buna dreptare, iar raspunsul pe care il voi da este unul cat se poate de scurt: LIPSA DE OBIECTIVTATE a celor care au acces la foaia de arbitraj. O sa generalizez si nu o sa vin de aceasta data cu exemple concrete, dar primit ca pe viitor sa o fac si sa arat exact cum stau lucrurile punctual.
     La general vorbind, atunci cand una dintre echipe castiga, cel indreptatit scrie in 99% dintre cazuri “arbitraj bun sau foarte bun”. In extrema cealalta, cei care pierd, in acelasi procent vor scrie “arbitraj slab sau foarte slab”. Mai grav, de multe ori se refuza completarea foii, motivandu-se vina totala a arbitrului pentru infrangere??!
     Sa nu credeti ca nu as fi de acord cu opiniile acestor “domni”, dar s-ar fi vrut cu totul altceva de la opiniile domniilor lor. De exemplu, chiar atunci cand castiga un antrenor poate sa vina cu recomandari pertinente in sprijinul uniformizarii arbitrajului, a intelegerii de catre toti combatantii a cerintelor regulamentului si nu in ultimul rand a recunoasterii de catre toti cei implicati (antrenori, arbitri, jucatori) a greselilor care apar iminent in jocul de rugby. Nici cei care pierd nu ar fi privati de posibilitatea de a prezenta si partile pozitive ale unui arbitraj, pentru ca refuz sa cred ca toti cei care pierd o partida, obiectivi fiind, vor gasi intotdeauna vinovati de infrangeri doar pe arbitri.
     Nu incerc sa disculp arbitrajele mai putin inspirate la unele partide. De aici si pana la a se face un obicei din a gasi in permanenta vinovat pentru infrangeri arbitrul si arbitrajul consider ca este o problema de educatie sportiva, de obiectivitate si corectitudine din partea celor implicati in astfel de activitati.
    
     Emil Pirtoc – presedinte Comisia Centrala a Arbitrilor