MESAJ / CHRIS THAU / MAREA BRITANIE: Inteleg ca faceti "ziaristica cu tendinta"

     Ofiter de presa al Cupei Mondiale din 1999, Chris Thau ne trimite parerile sale. Domnia sa nu s-a referit la meciul Anglia - Romania 134-0, ci la relatariile aparute in web-site-ul RUGBY.RO:
     Am uitat sa va intreb: Unde sunt reactiile jucatorilor care au jucat in meciul cu pricina! Ati avut oare curiozitatea profesionala de a-i intreba ce s-a intamplat in teren? Nu va cunosc cariera din rugby, dar lucrul care lipseste cu desavirsire din relatarile dumneavoastra este explicatia expertului sportiv. Nu pot afla citind ce scrieti de ce echipa A a batut echipa B, si invers.
     V-ati uitat cumva la graficul infrangerilor Romaniei din ultimii 10 ani, sa vedeti ca aceasta infrangere se inscrie pe linia "prabusirii" calitatii din rugbyul romanesc. Ce propuneri faceti? Cum se poate iesi din criza? Bucos, Brinza sunt mari nume in jocul romanesc, dar care sunt propunerile lor.
     Mihalache a anuntat ca se retrage (saptamina viitoare). Credeti ca Octavian Moraru si Dl. Straton vor reusi sa schimbe problemele fundamentale cu care se confrunta rugbyul romanesc? In fine, inteleg ca faceti "ziaristica cu tendinta", si voi urmari cu interes modul in care evolueaza rubrica dumneavoastra dupa alegerile de luni.
     Al Dumneavoastra
     Cristian Thau
    
     Domnule Thau,
     Intamplarea face ca in toamna lui 1992, primul meu interviu ca ziarist-angajat (intre 1987 si 1992 am colaborat la mai multe publicatii) sa-l fi luat la doi oameni de rugby: Adrian Mateescu (Steaua) si Mihai Naca (Farul). Am adresat aceleasi intrebari celor doi. Recitind acel interviu iarna trecuta, am constatat ca respectivele intrebari, precum si raspunsurile, raman valabile si astazi. Doar ca Mihai Naca a imbatranit, iar Adrian Mateescu a plecat dincolo. De fapt, in aceasta consta drama rugbyului romanesc. Si anume, ca el nu mai are prezent, ci doar trecut, unul tot mai indepartat.
     Sunt de acord cu dumneavoastra ca in ultimii 10 ani s-au produs numai catastrofe la nivelul echipei Romaniei. M-am "bucurat" de ironiile colegilor de la ProSport, de pilda. Nu intamplator, intr-un comentariu aparut acolo, zilele trecute, s-a scris ca rugbyului romanesc a coborat in Groapa Marianelor... Autorul stie cata energie am risipit pentru a le demonstra celor de acolo ca rugbyul romanesc nu a murit, ca va renaste. Ce puteam insa sa le mai spun atunci cand Romania incasa bataie dupa bataie, la scoruri din ce in ce mai rotunde?
     Am fost un sustinator al domnului Mihalache, in momentul alegerii sale, in 1998. Textul aparut in ProSport sta marturie. Atunci, colegii mei au dat la SOAPTELE SPORTULUI un text in care il asemanau pe domnul Mihalache cu Ceausescu, pentru simplul motiv ca activa si la fotbal, si la rugby. Eu am pledat pe ideea ca rugbyul romanesc s-a ridicat in anii '50 prin cuplarea sa cu fotbalul. Cei 95.000 de spectatori (surse franceze vorbesc chiar despre 100.000 - "Fabuloasa istorie a XV-lui Frantei" -, si il considera record mondial, insa cred ca este o cifra exagerata) prezenti pe stadionul "23 August", la un meci de fotbal, au ramas sa vada si jocul de rugby cu Franta, incheiat cu un esec la limita, 15-18. Si le-a placut ce au vazut, venind si cu alte ocazii. Intre timp, am constatat ca m-am inselat in privinta domnului Mihalache si mi-am schimbat atitudinea. Cred ca veti fi de acord ca nu puteam sa critic femeia de serviciu de la FR Rugby pentru rezultatele slabe pe care le inregistreaza rugbyul romanesc.
     Va intrebati de ce apar numai reactiile celor care critica Federatia? Daca ati urmarit web-site-ul, atunci ati observat ca:
     1. Am dat toate materialele aparute in presa, tocmai in ideea de a nu exista numai parerea mea. Corespondentul meu de la Iasi m-a intrebat de ce dau si textele aparute in ziarele concurente cu publicatia la care lucreaza. I-am raspuns ca este bine sa existe mai multe relatari despre acelasi eveniment. Motiv pentru care l-am pierdut. Nu mi-a mai trimis nimic. S-a suparat probabil, mai ales ca era corespondent voluntar (n-am avut cum sa-mi platesc corespondentii si colaborarii. Le-am spus de la inceput acest lucru, iar ei au acceptat aceasta situatie oarecum ingrata).
     2. Am dat toate declaratiile facute la conferintele de presa ale Federatie, comunicatele de presa. N-am pus nimanui pumnul in gura. Problema este insa alta. Si anume ca Federatia a reactionat si reactioneaza greoi. Adica nu prea se omoara sa raspunda criticilor.
     3. La noi, in Romania, toata lumea critica pe toata lumea, iar disputele nu se rezolva intre patru ochi, ci in vazul lumii. Nu mi-am dorit sa scriu tot timpul despre scandalurile care zguduie rugbyul romanesc, insa ele se vad cu ochiul liber. Nu pot sa ma intorc cu spatele, de parca nu ar exista. Despre ce lucruri frumoase sa mai scriu acum? Am scris despre INTELEPTII rugbyului, despre timbrul lui Ghica, despre rugbyul extern, sub pseudonimul Vincere Valentin (nu putam semna totul) etc. La noi, in rugbyul nostru, astazi pana si bucuria are chipul schimonosit.
     Aveti dreptate cu statisticile de meci, insa stiti ce fel de rugby se joaca la noi? Nu exista numere pe tricouri. Am gasit o foaie de arbitraj in care, la scorul de 56-0 pentru echipa A, un eseu a fost marcat de un jucator de la echipa B. Arbitrii nostri, domnule Thau, au inventat AUTOESEUL!
     La noi, domnule Thau, nici nu se mai joaca rugby in campionat. La meciul Steaua - Sacele, cativa jucatori de la echipa militara au intrat in formatia adversa, care nu mai avea suficiente rezerve! Mai este cazul sa continuam? Ce statistici sa fac la astfel de meciuri? Cand unii jucatorii au evoluat la ambele echipe!
     Nici macar nu am scris tot ceea ce stiu despre ce se intampla in rugbyul nostru... De rusinea-rusinii lor, a celor care se considera gentlemani.
     In ceea ce priveste activitatea mea viitoare nu va pot spune, deocamdata, prea multe lucruri. Pot preciza insa, ca am criticat Federatia si dupa alegerea domnului George Straton de anul trecut. Iar in ziarul RUGBY 100% au aparut, de exemplu, si acuzatiile aduse de Gavril Batran echipei de juniori din Gura Humorului patronata de domnul Straton, la turneul de anul trecut. N-a fost simplu pentru mine atunci. Eram angajat al domnului Straton si eram in bune relatii cu familia Batran. Am fost la mijloc, insa nu mi-a fost teama sa prezint parerea tuturor. Chiar si cu riscul de a-mi pierde painea.
     Cu stima,
     Marian-Valentin Burlacu
     PS - Mai aveam multe sa va spun, domnule Thau, insa sunt nevoit sa ma reapuc a introduce acele informatii in web-site.