MASS-MEDIA / IRISH TIMES: Vioreanu, un doctor in rugby

     RUGBY.RO: In timp ce fosta conducere a FR Rugby l-a indepartat pe internationalul Mihai Vioreanu de echipa nationala, afirmand ca este iesit din forma inaintea meciului cu Irlanda (2 iunie a.c.), presa din "Insula Verde" a scris ADEVARUL despre jucatorul nascut in Fagaras. Nici nu avea cum sa o faca, de vreme ce evolutiile sale aratau ca el este intr-o forma de zile mari. Saptamana aceasta, cotidianul "IRISH TIMES" a publicat, sub semnatura lui Johnny Watterson, un material in care i se face o ampla prezentare romanului. Semn ca irlandezii il considera pe Mihai Vioreanu o personalitate a rugbyul european, ceea ce de altfel s-a intamplat si in perioada in care el a jucat la Strasbourg (Franta). Va prezentam traducerea integrala a acestui material:
     Anul trecut, in primul sau sezon competitional petrecut in Irlanda, Mihai Vioreanu a facut un adevarat salt in necunoscut.
     Sansa a venit sub forma intalnirii la Dublin dintre pe atunci fundasul echipei Romaniei si ofiterul de legatura (pe langa "stejari", n.t.) Kevin Fitzpatrick, intalnire in urma careia o luminita s-a si aprins in mintile unor oameni cu putere de decizie din Dublin.
     DLSP (De La Salle Palmerstone Dublin, n.t.), clubul lui Fitzpatrick, avea nevoie de un vitezist percutant. Si a reusit sa-l convinga de acest lucru si pe internationalul roman. Vioreanu, licentiat in medicina, s-a gandit atat la cariera sa rugbystica, cat si la cea profesionala. El a simtit ca venirea la Dublin va insemna un pas inainte. DLSP isi gasise omul pe care il cauta.
     La un an si jumatate dupa aceea, iata ca romanului ii merge din ce in ce mai bine in societatea afabila de la Kilternan. Avand in fata seria de examene din ianuarie, in urma careia va putea primi licenta de libera-practica a medicinei in Irlanda si, nu mai putin, inaugurand o serie de cinci incercari in tot atatea partide disputate in All Ireland League (prima divizie din Irlanda, n.t.), se pare ca Vioreanu va trece de la un prim sezon in care a castigat titlul de cel mai bun marcator de eseuri al echipei sale (DLSP, sezonul 2000-2001), la un al doilea (2001-2002) in care are sansa sa devina cel mai bun realizator de eseuri din intreg campionatul irlandez (All Ireland League)!
     Accidentat in a treia etapa, contra celor de la Shannon - singurul meci de pana acum in care DLSP nu a inscris nici un eseu - Vioreanu a marcat doua incercari lui Lansdowne, cate una lui Cork Constitution si lui Dungannon si a "recidivat" saptamana trecuta impotriva lui Young Munster. Doar Cormac Egan, de la Terenure, se mai poate lauda cu un asemenea parcurs.
     "Jucam pentru Romania un meci de calificare la Cupa Mondiala, aici la Dublin, iar Kevin (Fitzpatrick) era ofiterul nostru de legatura. Asa m-au descoperit cei de la DLSP. M-au contactat pe cand jucam inca la Strasbourg, unde am stat cam sase luni. Am fost fericit sa intru (si inca mai sunt) in rugbyul si societatea irlandeza. Noul antrenor (Paddy Stewart) ne-a dat aripi din nou. Conceptia sa de joc e foarte buna. Ne-am straduit sa ne imbunatatim disciplina, dar jocul ne-a ramas deschis, bazat pe linia de treisferturi. E un lucru care imi place!"
     Vioreanu - care a copilarit in orasul transilvanean Brasov, la doua ore nord de Bucuresti - a inceput rugbyul la varsta de noua ani, cu sase inainte de caderea dictatorului Nicolae Ceausescu. Pe cand avea 13 ani, aparusera deja primele semne ale unei revolutii. Nimeni nu stie exact cati oameni au murit la Brasov (la 15 noiembrie 1987) sau cati au disparut. Ceea ce e sigur e ca revolta de acolo a fost inabusita cu brutalitate.
     Doi ani mai tarziu, Vioreanu a urmarit la televizor executia lui Ceausescu si a sotiei sale, Elena. Tot atunci, capitanul "nationalei" de rugby, Florica Murariu, si alti jucatori de frunte, au fost de asemenea ucisi in schimburile de focuri din timpul revolutiei romane. Rugbyul a ramas in picioare, dar, in contextul renasterii sangeroase a Romaniei aproape totul era in stare de avarie.
     "Vecinul meu din Brasov era antrenor de rugby. Pot spune, deci, ca a fost o intamplare apropierea mea de acest sport. Imi placea si atletismul, mai ales proba de 400 de metri. Dar ma consider norocos ca acel vecin m-a contaminat cu virusul rugby".
     Student stralucit, Vioreanu s-a mutat la Timisoara pentru a urma medicina, cariera sa rugbystica tinand pasul, in tot acest timp, cu aceea universitara. Dupa revolutie, cluburile franceze au venit si si-au ales tot ce era mai bun dintre jucatori. Vioreanu a plecat si el, insa legaturile cu tara i-au ramas foarte puternice.
     "Cred ca am jucat pentru Romania, pana acum, de 20 sau de 22 de ori. La meciul recent, disputat cu Anglia (0-134), a existat un conflict intre jucatorii profesionisti ce activeaza in Franta si conducerea manageriala de la Bucuresti. Majoritatea au refuzat sa joace. La fel a fost si in cazul meu. Jucatorii au avut dreptate. Tot ceea ce au cerut era o asigurare medicala. Neexistand nici un fel de contract, ei isi asumau un risc fata de propria cariera sportiva. Cand esti chemat sa joci pentru tara ta este foarte greu sa refuzi, insa a trebuit sa o fac. Cred ca o sa mai fiu chemat si mai cred ca Romania are sansele ei de a juca la Cupa Mondiala ce vine".
     De la fundas, anul trecut, la aripa in acest sezon, este greu sa ni-l imaginam pe Vioreanu netintind mai sus la sfarsitul campionatului. Asezarea laterala i-a oferit mai mult spatiu si i-a usurat in acest fel depasirea liniei avantajului fara a fi interceptat de adversari. Schimbarea a functionat.
     "Sunt mai bun pe aripa. Fundasul este bine marcat. Prefer zona laterala, si aparitia pe partea inchisa, mai ales alaturi de linia de treisferturi de la DLSP. Ceilalti baieti imi creaza spatiu de desfasurare".
     Si daca cele doua incercari inscrise Irlandei, in 1998 - atunci cand Fitzpatrick si DLSP l-au vazut pentru prima data - nu au convins pe de-a-ntregul, ei bine, impactul avut in campionatul Irlandei a facut-o din plin. UCD Rugby Football Club si-a aruncat un ochi in directia sa, asta vara. Chiar si Mater Hospital i-a adulmecat calitatile in vederea intalnirii cu Beaumont, in Hopsital's Cup, pe 21 decembrie.
     La inceput a fost un salt in necunoscut. Acum, acest "salt al credintei" isi arata roadele.

NOTA TRADUCERII


     Acest material a aparut miercuri, 12 decembrie 2001, in cotidianul "IRISH TIMES", sub semnatura lui Johnny WATTERSON.
     Traducere de Radu DINU.