EDITORIALISTI / Constantin ARDELEANU: Sport inaccesibil?

     In Marea Britanie, rugbyul e disciplina obligatorie la scoala; la noi nici macar fotbalul nu se bucura de acest privilegiu. Gazonul englezesc te imbie la plonjon, fara teama genunchilor zdreliti; terenurile betonate din curtea scolilor noastre nu incurajeaza decat miutele sau aruncarile lenese la cos. Baza de selectie pentru performanta rugbystica e atat de limitata, incat ea se rezuma la o traditie familiala: fiul isi copie tatal sau unchiul?!
     Sport de casta pe mapamond, sport de casa in patria frunzei de stejar, audienta minima pe prea putinele stadioane predestinate acestui superb joc. Se traieste mai ales din amintiri: Bebe Manoileanu, Ahoe, Penciu, Radu Demian, Viorel Morariu, Harry Dumitras, Florica Murariu, Marin Ionescu. Aura lor de legenda ne mangaie neputinta de astazi. S-a ratat generatia aceea formidabila de juniori, de la Campionatul Mondial sustinut la Bucuresti, numai datorita descalificarii ei arbitrare, cu o slugarnicie si marsava complicitate locala. Drumul pribegiei spre Franta, "notre mere rugbystique" s-a pavat de-atatea transferuri, din ratiuni profesionale, economice si chiar exotice. "Am jucat in Franta" , nu am incasat pumni in Valea Jiului sau in Baia Mare. Mai mult, schimbarile dese de regulament, intru dinamizarea rugbyului, ii sporeste incifrabilitatea.
     Propaganda pentru mica sau marea Ovalie? Zero… S-a renuntat la transmisiunea TVR a "Turneului celor 6 Natiuni" (a fost preferata Italia, ca a sasea echipa, si nu Romania, noi doar baiguind ca in "Doua lozuri" : Vitavercea, vitavercea). Eurosportul isi cultiva cotizantii, iar turneul e preluat de televiziunile nationale. Ajunga-va circul de pe margine al antrenorului dinamovist si injuraturile celui sibian, jocul huliganilor ocolind gentlemania? Fie-va suficiente echipamentele decolorate de atata folosinta si asistenta medicala cu bureti imbibati in apa! Inlocuiti repriza a treia cu cina crestina, de s-o indura careva! Las' ca nici arbitrii nu se straduie sa arate echipelor si spectatorilor, cu o gestica semnificativa, ca in alte parti, justificarea sanctiunii pe teren. Si cand o echipa meritorie, o veritabila forta moldava, Nena Poli Iasi, joaca la mana un balon numai bun pentru o lovitura de pedeapsa, usor transformabila, in prelungirile meciului de acasa cu Dinamo, ce ar fi insemnat si victoria ei, ce sa mai intelegi din rugby?
     Rugby, un sport cu circuit inchis? Enigmatic? De nepriceput? Sa nu-l lasam sa fie asa, fiindca nici nu ne dam seama cata frustrare sportiva incumba o asemenea mistificare.

---

ALTE MATERIALE DE ACELASI AUTOR


    

---

     Surprize, surprize...
    

---

     George Astalos
    

---

     Eseul de pe Arms Park
    

---

     Adieu!
    

---

     Trei Doamne, si toate trei eseuri
    

---

     Hiperbola
    

---

     All Whites
    

---

     Wallabies
    

---

     Minerii
    

---

     Nord de echipa mare: Africa de Sud
    

---

     De la Mateescu citire
    

---

     Second hand
    

---

     Patriarhul
    

---

     Doar un eseu
    

---

     Mitu contra Mitului
    

---

     Sport de contact
    

---

     Micii parizieni?
    

---

     Istorie si istorioara
    

---

     Intelectuali si bodyguarzi
    

---

     Club privat
    

---

     Eseu despre eseu
    

---

NOTA REDACTIEI


     Acest material a aparut in numarul 14 (8 – 14 iunie 2000) al saptamanalului "RUGBY 100%".
     Reproducerea integrala (sau a unor fragmente) a acestui grupaj se face numai cu acceptul scris al FEST (Fundatia pentru Formarea si Educarea prin Sport a Tinerilor).