CUPA MONDIALĂ 2023 / GRUPA B / TON - ROM: Jucătorii din Pacific vor executa dansul „Sipi tau” înaintea meciului cu Stejarii
De Marian Burlacu, 08 Oct. 2023

Adversară a României în ultima etapă a fazei I a Cupei Mondiale, astăzi (duminică, 8 octombrie), la ora 18.45, echipa de rugby a Insulelor Tonga va executa dansul său tradițional înaintea fluierului de start. Acesta se numește „Sipi tau” sau „Kailao”. Dans tribal și războinic din Tonga și Insulele vecine Wallis și Futuna, acesta a fost inspirat de unele care datează din secolul al XIX-lea. „Sipi tau” a fost creat în 1994, fiind executat de echipele naționale de rugby ale acestui stat înaintea meciurilor. Meciul Tonga - România se va disputa astăzi (duminică, 8 octombrie), la ora 18.45, la Lille, fiind transmis de Digi Sport 3 și Orange Sport 3. (Foto: Rugby World Cup)
Dansul tongan a fost inspirat de unul mult mai cunoscut. Mai exact, de cel executat de All Blacks. Aceștia prezintă înaintea partidelor fie versiunea tradițională, „Ka mate”, fie pe aceea creată special pentru ea, „Kapa o Pango”. Cercetătorii care au studiat mitologia maori au atribuit acest dans-cântec lui Tane-rore, fiul lui Tama-nui-to-ra, „Regele-soare”, şi al lui Hine-raumati, „Doamna-verii”. Versiunea „Ka mate" e considerată de istoricul James Belich drept "cel mai cunoscut poem neozeelandez". Potrivit acestuia, prin 1820, şeful maori Te Rauparaha era urmărit de războinicii duşmani conduşi de Ngati Tuwharetoa. Aflat în pericol de moarte, acesta i-a cerut ajutor lui Te Wharerangi, şeful regiunii Rotoaira, care a acceptat după unele ezitări. Te Rauparaha a fost ascuns într-o groapă în care se depozitau cartofi dulci. Salvat, el a rostit cuvintele care s-au păstrat în „Ka mate" şi a executat un dans drept mulţumire. De aceea deși a fost socotit deseori drept războinic acest ritual este, de fapt, unul de recunoștință.
În 27 august 2005, la Dunedin, înaintea meciului cu Africa de Sud, o versiune nouă a dansului-cântec, şi anume "Kapa o Pango". Aceasta a fost creată specială pentru rugbyştii All Blacks care au fost deranjaţi că spectatorii sud-africani fluieraseră "Ka mate" cu un an înainte, la un meci-test. Versiunea "Kapa o Pango" n-a înlocuit-o pe cea anterioară, ci a fost utilizată cu ocazii speciale, înaintea meciurilor foarte importante. Noua Haka a stârnit şi polemici, mulţi considerând că gestul din finalul ei semnifică tăierea gâtului... Ceea ce este fals. Autorul ei a precizat că astfel se semnifică ”aducerea aerului spre plămâni”.
Şi alte echipe de rugby din Pacificul de Sud au dansuri asemănătoare cu Haka pe care le execută înaintea partidelor-test. În 1939, fijienii au adoptat „Cibi". Tonga are "Sipi tau" (sau "Kailao"), iar Samoa „Sivi tau". Ultimul este cel mai agresiv, versurile pomenind de „războinici" şi de dominaţia lor. Şi australienii au intenţionat să adopte un dans, mai ales că şi în echipa lor au evoluat numeroşi aborigeni, însă nu materializat acest proiect. Înainte de plecarea spre Franța, la Muzeul Satului, Stejarii și-au prezentat noul echipament de joc. Atunci un grup de Călușari au făcut o demonstrație pe scena din Herăstrău.
„Sipi Tau” a fost adoptată în 1994, onorându-se astfel un turneu victorios efectuat în Noua Zeelandă de echipa de rugby în XV a acestui stat. Versurile au fost scrise de către Regele i Taufaʻahau Tupou IV. Forma acestui dans este variabilă. În sensul că dacă versiunea originală durează în jur de două minute, există și altele mai scurte sau mai lungi. Totul depinde de contextul în care dansul este executat. La meciurile de rugby „Sipi tau” durează circa 30 de secunde.
Iată versurile „Sipi tau”
Conducătorul grupului: Teu ke tau !
Tonga!
Teu lea pea tala ki mamani katoa
Ko e ʻIkale Tahi kuo halofia.
Ke ʻilo ʻe he sola mo e taka
Ko e ʻaho ni te u tamate tangata,
'A e haafe mo e tautuaʻa
Kuo huʻi hoku anga tangata.
Conducătorul grupului:Ei!
E!
Conducătorul grupului:Ei!
E!
Te u peluki e molo mo e foueti taka,
Pea ngungu mo ha loto fitaʻa
Conducătorul grupului: Ngungu!
ʻIo!
Conducătorul grupului: Ngungu!
ʻIo!
Conducătorul grupului: Otua mo Tonga ko hoku tofi'a
Conducătorul grupului: Ei e!
Tonga!”
Iată traducerea:
Pregătiți de luptă!
Tonga!
Vreau să vorbesc lumii întregi.
Vulturul de mare este mort de foame.
Așa că străinul, vizitatorul este avertizat.
Astăzi, peste tot, eu sunt demolatorul de suflete.
De la mijlocași până la cei din spate,
Nu mai sunt o ființă umană.
Hé! hé!
Hé!
Hé! hé!
Hé!
Voi zdrobi molurile și atacanții
Și voi mușca din toate inimile feroce pe care voi le cunoașteți
Zdrobiți!
Da!
Zdrobiți!
Așa moare Tonga pentru deviza ei
Dumnezeu și Tonga sunt moștenirea mea
Hé, hé!
Tonga!”
Dansul tongan a fost inspirat de unul mult mai cunoscut. Mai exact, de cel executat de All Blacks. Aceștia prezintă înaintea partidelor fie versiunea tradițională, „Ka mate”, fie pe aceea creată special pentru ea, „Kapa o Pango”. Cercetătorii care au studiat mitologia maori au atribuit acest dans-cântec lui Tane-rore, fiul lui Tama-nui-to-ra, „Regele-soare”, şi al lui Hine-raumati, „Doamna-verii”. Versiunea „Ka mate" e considerată de istoricul James Belich drept "cel mai cunoscut poem neozeelandez". Potrivit acestuia, prin 1820, şeful maori Te Rauparaha era urmărit de războinicii duşmani conduşi de Ngati Tuwharetoa. Aflat în pericol de moarte, acesta i-a cerut ajutor lui Te Wharerangi, şeful regiunii Rotoaira, care a acceptat după unele ezitări. Te Rauparaha a fost ascuns într-o groapă în care se depozitau cartofi dulci. Salvat, el a rostit cuvintele care s-au păstrat în „Ka mate" şi a executat un dans drept mulţumire. De aceea deși a fost socotit deseori drept războinic acest ritual este, de fapt, unul de recunoștință.
În 27 august 2005, la Dunedin, înaintea meciului cu Africa de Sud, o versiune nouă a dansului-cântec, şi anume "Kapa o Pango". Aceasta a fost creată specială pentru rugbyştii All Blacks care au fost deranjaţi că spectatorii sud-africani fluieraseră "Ka mate" cu un an înainte, la un meci-test. Versiunea "Kapa o Pango" n-a înlocuit-o pe cea anterioară, ci a fost utilizată cu ocazii speciale, înaintea meciurilor foarte importante. Noua Haka a stârnit şi polemici, mulţi considerând că gestul din finalul ei semnifică tăierea gâtului... Ceea ce este fals. Autorul ei a precizat că astfel se semnifică ”aducerea aerului spre plămâni”.
Şi alte echipe de rugby din Pacificul de Sud au dansuri asemănătoare cu Haka pe care le execută înaintea partidelor-test. În 1939, fijienii au adoptat „Cibi". Tonga are "Sipi tau" (sau "Kailao"), iar Samoa „Sivi tau". Ultimul este cel mai agresiv, versurile pomenind de „războinici" şi de dominaţia lor. Şi australienii au intenţionat să adopte un dans, mai ales că şi în echipa lor au evoluat numeroşi aborigeni, însă nu materializat acest proiect. Înainte de plecarea spre Franța, la Muzeul Satului, Stejarii și-au prezentat noul echipament de joc. Atunci un grup de Călușari au făcut o demonstrație pe scena din Herăstrău.
„Sipi Tau” a fost adoptată în 1994, onorându-se astfel un turneu victorios efectuat în Noua Zeelandă de echipa de rugby în XV a acestui stat. Versurile au fost scrise de către Regele i Taufaʻahau Tupou IV. Forma acestui dans este variabilă. În sensul că dacă versiunea originală durează în jur de două minute, există și altele mai scurte sau mai lungi. Totul depinde de contextul în care dansul este executat. La meciurile de rugby „Sipi tau” durează circa 30 de secunde.
Iată versurile „Sipi tau”
Conducătorul grupului: Teu ke tau !
Tonga!
Teu lea pea tala ki mamani katoa
Ko e ʻIkale Tahi kuo halofia.
Ke ʻilo ʻe he sola mo e taka
Ko e ʻaho ni te u tamate tangata,
'A e haafe mo e tautuaʻa
Kuo huʻi hoku anga tangata.
Conducătorul grupului:Ei!
E!
Conducătorul grupului:Ei!
E!
Te u peluki e molo mo e foueti taka,
Pea ngungu mo ha loto fitaʻa
Conducătorul grupului: Ngungu!
ʻIo!
Conducătorul grupului: Ngungu!
ʻIo!
Conducătorul grupului: Otua mo Tonga ko hoku tofi'a
Conducătorul grupului: Ei e!
Tonga!”
Iată traducerea:
Pregătiți de luptă!
Tonga!
Vreau să vorbesc lumii întregi.
Vulturul de mare este mort de foame.
Așa că străinul, vizitatorul este avertizat.
Astăzi, peste tot, eu sunt demolatorul de suflete.
De la mijlocași până la cei din spate,
Nu mai sunt o ființă umană.
Hé! hé!
Hé!
Hé! hé!
Hé!
Voi zdrobi molurile și atacanții
Și voi mușca din toate inimile feroce pe care voi le cunoașteți
Zdrobiți!
Da!
Zdrobiți!
Așa moare Tonga pentru deviza ei
Dumnezeu și Tonga sunt moștenirea mea
Hé, hé!
Tonga!”
Articole similare

06 Oct. 2026
CUPA MONDIALĂ 2035: Argentina, Uruguay, Chile și Brazilia intenționează să depună o candidatură comună
Rugby-ul este primul sport în care Cupa Mondială a fost organizată în comun de mai multe țări, respectiv națiuni. Așa s-a întâmplat în 1987, 1991, 1999...

06 Oct. 2026
SUPERCUPA EUROPEI 2026: S-a anunțat lotul cu care Lupii României vor aborda competiția continentală
Selecționata „Lupilor” se pregătește pentru debutul în ediția din acest an a SuperCupei Europei la rugby. Aceasta este formată din jucători de la Rapid București, formație...

03 Oct. 2026
ROMÂNIA / CLUBURI & ECHIPE: Fost ministru al sănătății, Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu este președinte de onoare la „U” ELBI Cluj
La mijlocul acestei săptămâni, la Cluj, s-a desfășurat o festivitate în care a fost prezentat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, președintele de onoare al secției de rugby a...

02 Oct. 2026
WORLD RUGBY U20 CHALLENGER: Stejăreii vor debuta în competiție, astăzi, în compania Braziliei
Aflată la Santiago de Chile, în America de Sud, echipa de rugby sub 20 de ani a României va disputa astăzi (vineri, 2 octombrie), la 16.00 (ora din țara noastă), meciul cu formația...
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.








