Ce facem cu problemele fundamentale ale rugbyului nostru? (4)

     Reamintesc cele trei aspecte fundamentale ce le-am enuntat anterior considerand ca, alaturi de atatea altele, ar trebui imperios si neintarziat tratate si abordate pentru revitalizarea rugbyului nostru, astfel:
     - Restructurarea organizatorica si functionala a cluburilor

Motricitate si Psihism in activitatile corporale

Vezi AICI detalii

Incercare enciclopedica a rugbyului romanesc

Vezi AICI detalii

     - Fundamentarea si organizarea desfasurarii activitatii de copii si juniori
     - Largirea si perfectionarea corpului de tehnicieni
     III. Largirea si perfectionarea corpului de tehnicieni
    
     Daca restructurarea cluburilor si activitatea de copii si juniori implica eforturi pentru conceperea unei strategii operationale, dar si investitii adecvate pentru organizarea si desfasurarea activitatii, largirea si perfectionarea corpului de antrenori solicita mult mai mult decat atat. Solicita o politica abila de reconsiderare a acestei profesiuni (fundamentala pentru fiinta rugbyului nostru), o politica manifestata sustinut in promovarea misiunii de antrenor, vizand atragerea unui mare numar de tineri educatori si antrenori la o munca, considerata, de adevarat apostolat sportiv. Este vital demararea unui program serios in aceasta directie, orice alt proiect de dezvoltare si perfectionare al activitatii oprindu-se aici (vezi rugbyul scolar, pe care nu avem cu cine sa-l facem).
     Iata cateva propuneri pentru ameliorarea activitatii la acest nivel:
    
     1. Reconsiderarea profesiunii si remunerarea corespunzatoare volumului de munca prestat.
    
     - sub diferite forme, dar in special prin lipsa de consideratie si apreciere, profesiunea de antrenor s-a declasat, fiind considerata astazi de eventualii candidati drept prejudicioasa, ceea ce limiteaza enorm optiunea pentru aceasta profesiune, atat de nobila candva.
     - salarizarea egala cu tehnicienii din alte specialitati, dar cu un volum de activitate la rugby incomparabil mai mare si conditii mult mai dificile, obliga la gasirea surselor pentru o recompensare (stimulativa) a eforturilor profesionale.
    
     2. Desfasurarea unor campanii de promovare a profesiunii de antrenor in randul jucatorilor tineri, la studentii de la facultatile de educatie fizica, in randul profesorilor de educatie fizica:
    
     - pliante si expuneri atractive, cu revelarea avantajelor morale si materiale ale profesiunii;
     - identificarea si nominalizarea cluburilor si scolilor cu optiuni pentru activitate antrenorala; acordarea de burse-contract de studiu etc.;
     - identificarea profesorilor dintre fostii practicanti ai jocului si atragerea acestora in activitatea cluburilor si a rugbyului scolar.
    
     3. Intr-un program de 3-4 ani, ca masura decisiva propun nominalizarea de catre cluburi a unui numar de 3-5 persoane (alese pentru dedicatia rugbystica si disponibilitatile psiho-pedagogice) si atrase in activitatile instructiv-educative la echipele de copii si juniori, in rugbyul scolar:
    
     - nominalizarea candidatilor este facuta de catre cluburi si in baza planului de dezvoltare al FRR, obligate sa-si pregateasca cadrele tehnice (se conteaza pe o prima selectie a candidatilor pe criterii psiho-sociale, elaborate de Comisia tehnica);
     - elaborarea unui indrumar elementar de abordare pedagogica a grupului de tineri si de initiere sportiva, aplicat sub indrumarea antrenorilor sectiei, responsabilizati si stimulati pentru activitatea de mentori;
     - monitorizarea activitatii practice a tinerilor candidati; instruirea directa pe zone; calificare de educatori; selectie pentru cursul de antrenori; stimulari si recompensari de activitate;
     - integrarea candidatilor in activitatea rugbyului scolar.
    
     4. Atragerea fostilor jucatori in activitatea de antrenorat, cu un interes si o diplomatie aparte pentru fostii internationali (strategie total neglijata, nefructificandu-se disponibilitatile manifestate).
    
     5. Perfectionarea corpului tehnic pe specificitatea esalonului de activitate si intr-o maniera moderna de instruire, cu accent evident pe aspectul educativ al procesului de formare sportiva, dar si pe cresterea competitivitatii in conditiile evolutiei actuale a jocului de rugby.
    
     6. Recompensarea rezultatelor deosebite, precum: selectia si atragerea elementelor de mare perspectiva, pregatirea corespunzatoare a jucatorilor diferitelor reprezentative etc.
    
     7. Pentru antrenorii de varf se recomanda schimburi de contacte si participari la stagii in strainatate; numirile de antrenori tineri la echipa reprezentativa trebuie precedate de o analiza atenta a disponibilitatilor psiho-pedagogice si a trasaturilor de caracter, care, obligatoriu, trebuie sa-i proiecteze in model de lideri, capabili sa ridice ei insasi competitivitatea nationalei noastre.
    
     Banuiesc ca urgenta expresa a situatiei va determina disponibilizarea capacitatilor tehnice si mobilizarea resurselor financiare a FRR in scopul largirii si perfectionarii corpului nostru de tehnicieni. Poate si o redirectionare a activitatii Academiei de Rugby, cu un contribut evident si substantial, va sustine corespunzator acest proiect.
    
     Vasile Constantin-Mao