Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Facebook RSS Rugby.ro Email

Romania-Scotia: Depasirea unei frontiere?

Romania-Scotia: Depasirea unei frontiere?

     Judecand sub imperiul emotiei, pe care toti suporterii romani au trait-o, din plin, in acest meci Romania-Scotia, imi permit sa afirm ca se pot obtine victorii si in pofida scorului nefavorabil afisat pe tabela de marcaj. Din acest punct de vedere, echipa noastra a obtinut o asemenea victorie, in ciuda scorului de 24-34 cu care s-a incheiat partida cu Scotia.
    
    
    
    
     Analiza emotionala
    
     Nu fac aceasta afirmatie pentru a alina regretul de a fi pierdut meciul si de a nu fi obtinut niciun punct in clasament; si nici pentru a indulci amaraciunea pricinuita de deznodamantul unei partide pe care am fost foarte aproape sa o castigam. In fond, nu se decerneaza premii si medalii pentru invinsi, iar nivelul unei echipe este judecat prin prisma rezultatelor, mai ales intr-un turneu al carui ultim scop este sa confirme (sau sa infirme) ierarhia mondiala. Fiecare echipa isi doreste victoria si doreste sa „urce” cat mai sus in clasamentul mondial. O victorie ramane victorie, o infrangere ramane infrangere.
    
     Dar, avand in vedere ca echipa noastra a sosit la Cupa Mondiala ( cel putin aceasta este impresia mea) intr-o stare de framantare, nesiguranta, incertitudine, neancredere, macinata de griji si dubii, in cautarea unor repere solide si a unei identitati, parerea mea este ca, inainte de a nazui sa castige in fata adversarilor din teren, „Stejarii” aveau (si au) nevoie sa castige o lupta pe un „front” invizibil; lupta cu ei insisi, lupta cu propriile lor slabiciuni si indoieli.
    
     DISCUTII PE FORUM DESPRE ROMANIA LA CUPA MONDIALA, CLICK AICI
    
     Din acest punct de vedere, cred ca echipa noastra a facut, in meciul cu Scotia, un prim pas pe drumul castigarii acestei batalii psihologice si, sper din toata inima, un pas catre (re)gasirea reperelor fundamentale si dobandirea unui echilibru necesar in sanul grupului, factori atat de importanti pentru realizarea unui progres real.
    
     Atentie, insa! Acest drum nu s-a terminat in meciul cu Scotia, obstacole si mai grele urmand sa apara sub steagurile Argentinei, Angliei si Georgiei. Se vorbeste foarte mult de respectul dupa care tanjesc sau pe care il doresc echipele etichetate in rugby-ul de astazi drept „minnows” or „two-tier nations”, cum este si cazul echipei noastre. Adica respectul echipelor „mici” care cauta respectul celor „mari”. Respectul, insa, nu este ceva care este oferit pe tava, cu politete si bunavointa. Respectul se castiga prin efort, prin munca, prin sudoare, prin depasirea adversitatilor, prin atitudine si mentalitate. Si in aceasta privinta, vreau sa cred ca echipa noastra a inceput, gratie comportarii din meciul de la Invercargill, sa capete respectul comunitatii rugbystice mondiale.
    
     Pericolul dupa o asemenea peformanta este ca, in mod inconstient, sa se produca o nedorita relaxare. Acest grup de jucatori si antrenori s-a aflat, de multa vreme, sub o presiune teribila. Daca imi ingaduiti o comparatie cu termeni din domeniul tehnic, evolutia din meciul cu Scotia a avut darul de a declansa „supapa de siguranta” a „cazanului” echipei noastre, descarcand o parte din presiunea din interiorul „boilerului”.
    
     Sarutul lui Robert Antonin pe tampla lui Romeo Gontineac, in momentul eseului lui Lazar, un gest care a parut natural chiar si in lumea dura a rugby-ului, lumea oamenilor cu caractere tari, a avut darul de a reflecta aceasta mocninda stare de tensiune si presiune.
    
     Este frumos ceea ce s-a intamplat in meciul cu Scotia. Din nou: atentie, insa! Acum, ceea ce este foarte important este ca ceea ce s-a inceput in acest meci sa fie continuat in meciurile urmatoare. Altfel, performanta de la Invercargill isi va pierde foarte mult din semnificatie, iar „capitalul” emotional se va risipi.
    
     Analiza lucida
    
     Subtitlul de „Analiza lucida” este indraznet si riscant, dar il folosesc cu cele mai bune intentii si absolut fara nicio urma de aroganta.
    
     Desprinzandu-ne din teritoriul cu „clima calda” al judecatiilor emotionale, sa ne mutam in teritoriul cu „clima rece”, teritoriu al judecatiilor lucide. Nu am nici priceperea si nici pregatirea tehnica a unui antrenor, asa incat nu am pretentia ca randurile care urmeaza sa fi reusit sa identifice, cu acuratete si luciditatea propusa in subtitlul de mai sus, aspectele legate de evolutia tehnico-tactica a echipei noastre. Imi ingadui sa incerc sa exprim doar observatii si pareri, care, desigur, pot fi mai mult sau mai putin corecte.
    
     Dupa parera mea, orice analiza a meciului Romania-Scotia trebuie sa inceapa cu scoaterea in evidenta a rolului primordial al gramezii. Inaintasii au avut o evolutie care, in unele momente, a fost de-a dreptul impresionanta, etaland o dominare neta in gramezile fixe. O asemenea dominare este rezultatul efortului intregului „pachet”, dar un rol crucial il are linia intai; ca atare, laudele se cuvin „trio”-ului Mihaita Lazar-Marius Tincu-Paulica Ion care si-a dominat, uneori copios, rivala.
    
     Rugby-ul incepe din linia intai, iar Lazar,Tincu si Ion au avut o evolutie remarcabila, aducand, impreuna cu Valentin Ursache si Cristian Petre ( sa nu-i uitam pe truditorii din linia a doua!), o contributie esentiala la stabilitatea gramezii noastre.
    
     Am avut prilejul sa il urmaresc pe Marius Tincu atat in campionatul francez cat si in competitiile europene, iar pe Paulica Ion l-am urmarit in meciurile campionatului englez. Nu avusesem ocazia, pana la acest meci, sa il urmaresc pe Mihaita Lazar, si de aceea evolutia sa a constituit pentru mine o adevarata revelatie! Puternic, cu o pozitie impecabila in gramezile ordonate, ceea ce denota nu doar forta, ci si o tehnica excelenta, Lazar l-a „torturat” pe Geoff Cross, adversarul sau direct, dovedindu-se, in acelasi timp, excelent si in mol-urile penetrante.
    
     Valoarea unui pilier nu se masoara (doar) in kilograme si centimetri. Desigur, calitatile fizice conteaza foarte mult, dar cel mai important element care face diferenta intre pilieri este tehnica. Si vorbind de tehnica, banuiesc ca Steve McDowall, fostul pilier All Blacks si membru al staff-ului Romaniei, a avut un rol important in pregatirea pilierilor nostri.
    
     In conditiile acestei superioritati, tactica echipei noastre s-a bazat pe jocul gramezii. Inaintarea a dominat fazele fixe, iar in joc deschis a folosit intr-o maniera eficienta atacurile „pick and go” si mol-ul penetrant pentru a avansa si a strapunge defensiva scotiana. La eseul lui Lazar merita remarcata siguranta cu care inaintasii nostri au controlat mol-ul de la formare pana la finalizare. Iar la faza eseului lui Carpo, gramada a fost monumentala, socul impingerii ”demoland”, pur si simplu, inaintarea scotiana.
    
     Un aspect pozitiv l-a constituit faptul ca formatia noastra a revenit in joc dupa un inceput dezastruos: doua eseuri inscrise cu o suparatoare usurinta de scotieni, acest debut parand a anunta ca singura problema care se va pune era diferenta de scor in favoarea Scotiei. Din fericire, nu a fost un K.O, ci doar un knock down in urma caruia jucatorii nostri s-au„trezit”, terminand in forta prima repriza si continuand in aceeasi maniera si in repriza a doua.
    
     Sigur, evolutia din aceasta partida ne-a facut placere. Pe langa lucrurile bune, insa, au existat si destule neajunsuri.
    
     Pomenind de neajunsuri, meciul a scos la iveala, inainte de toate, deficiente majore in defensiva. Modul in care scotienii au marcat primele doua eseuri este inacceptabil la un asemenea nivel.
    
     Apararea noastra a fost extrem de vulnerabila, in „perdeaua” defensiva existind nepermis de multe „goluri” prin care scotienii au patruns prea usor. (Dez)organizarea apararii a constituit, dupa parerea mea, cauza principala a infrangerii. Vulnerabilitatea apararii a fost amplificata si de numeroasele greseli de tehnica individuala; si ma refer, in special, la placaje, ai nostri ratand placaje in faze decisive.
    
     Daca rememoram fazele eseurilor scotiene, observam ca purtatorii de balon, in special, Sean Lamont (adevarat, el este un centru puternic,foarte incisiv), Joe Ansbro si Simon Danielli au zburdat si au „slalomat”, aproape nestingheriti, prin spatiile libere ale defensivei noastre. Prin urmare, pentru a continua startul pozitiv din meciul cu Scotia si in meciurile viitoare, se impune o imbunatatire semnificativa a apararii. Sa nu ne facem iluzii, argentinienii, englezii si georgienii vor exploata mult mai eficient decat au facut-o scotienii, vulnerabilitatea defensivei. In privinta liniei de treisferturi, s-a observat destul de limpede faptul ca „treisferturile” nu au, deocamdata, increderea si forta necesara pentru a construi atacuri incisive care sa ameninte, in mod real, apararea adversa.
    
     Am fost putin surprins sa constat ca tactica echipei noastre nu a inclus intercalarea lui Iulian Dumitras in linia de treisferturi. Cu gabaritul sau (1,92m, 105 Kg) el ar fi putut sa creeze probleme apararii scotiene, atragand doi-trei jucatori pentru a-l bloca sau placa. Sigur exista riscul de a ramane descoperiti in aparare, de unde, probabil, si teama de intercalare a fundasului.
    
     DISCUTII PE FORUM DESPRE ROMANIA LA CUPA MONDIALA, CLICK AICI
    
     Precizia jocului de picior a fost o alta slabiciune a echipei noastre. Avand in vedere capacitatea actuala si limitarile „Stejarilor” in planul creativitatii si al practicarii unui joc deschis, expansiv si variat, „uvertura” detine un rol major in strategia de joc a echipei. In astfel de conditii, mijlocasul la deschidere trebuie sa fie capabil sa controleze si sa dirijeze jocul echipei, in primul rand, prin precizia loviturilor de picior. Fie „prinderea” unor tuse lungi, in terenul adversarilor, fie lovituri de urmarire pentru centrii si aripi, lovituri care sa mentina sub presiune fundasul advers.
    
     Desigur, precizia de care am amintit trebuie sa se extinda si la transformarea loviturilor de pedeapsa si la executarea drop golului. Din pacate, in meciul cu Scotia, Danut Dumbrava nu a etalat un joc de picior foarte exact, nereusind, din aceasta cauza, sa dirijeze cu eficienta ofensiva echipei. In plus el a ratat o transformare si doua lovituri de pedeapsa din pozitii favorabile, opt puncte contand enorm in asemenea meciuri.
    
     Caderea din ultimele 10 minute a fost decisiva in stabilirea rezultatului final, scotienii inscriind doua eseuri in opt minute. Am observat ca, in general, in meciurile sustinute impotriva echipelor „mari”, echipele „mici” sufera o cadere fizica in ultimele 10-15 minute. Cauza principala o constituie, probabil, intensitatea ritmului de joc. In mod evident, este o mare diferenta intre ritmul de joc al meciurilor din Tri-Nations si Turneul celor VI Natiuni si ritmul partidelor din Cupa Europeana a Natiunilor. Intr-o situatie similara s-a aflat Japonia care a cedat fizic, primind trei eseuri in ultimele 10 minute ale meciului cu Franta.
    
     In ceea ce priveste echipa noastra, meciul cu Scotia a aratat, in mod pregnant, un pacat vechi al rugby-ului nostru, si anume, lipsa de echilibru intre inaintare si linia de treisferturi. „Treisferturile” nu au fost capabile sa exploateze superioritatea, uneori neta, demonstrata de gramada, iar aceasta neputinta a influentat jocul de ansamblu, reducand sansele realizarii unei surprize de mari proportii.
    
     De asemenea, meciul de la Invercargill a aratat ca echipa noastra nu este capabila sa desfasoare un joc consistent de-a lungul unui meci. Jocul „Stejarilor” a fost fragmentat, ei au avut momente bune si foarte bune de joc – dar doar momente – neputand mentine continuitatea prin inlantuirea acestor „pasaje” ale jocului.
    
     Nu pot incheia acest articol fara cateva cuvinte despre Marius Tincu. Nu despre taloneur-ul Marius Tincu, a carui valoare este bine (re)cunoscuta, premiul de „Man of the Match” confirmand evolutia sa remarcabila; ci, despre capitanul de echipa Marius Tincu.
    
     Mi-a facut placere sa ascult declaratiile sale de la sfarsitul meciului si de la premierea pentru „Man of the Match”. In ambele ocazii, Marius Tincu a vorbit despre rugby-ul romanesc si despre echipa nationala. Premiul „Man of the Match” l-a considerat nu ca pe o recompensa personala, ci ca pe o recunoastere a eforturilor echipei. Scurtul sau discurs (in engleza cu un fermecator accent frantuzesc!) a aratat ca Marius Tincu s-a ridicat la inaltimea calitatii de capitan al echipei nationale a Romaniei, reprezentand atitudinea unui adevarat lider.
    
     Am scris intr-un articol precedent, ca mi-as dori sa vad echipa Romaniei intr-o stare de revolta. Maniera in care echipa noastra a evoluat in partida cu Scotia a aratat semnele unei asemenea revolte. Starea de revolta inseamna negarea unei stari de fapt, a unei situatii existente, si, in acelasi timp, propune depasirea unei frontiere. Sper ca aceasta revolta sa de permita depasirea acestei frontiere.
    
     Sper ca aceasta revolta sa continue in meciurile care urmeaza la Cupa Mondiala si, apoi, mai departe. Si nu doar pentru obtinerea unor rezultate favorabile pe able de scor, pe care, sa fie limpede, le dorim foarte mult. Ci, mai ales, pentru ca revolta naste valori.
    
     Iar echipa nationala si rugby-ul romanesc au nevoie, mai mult ca oricand, de valori.
    
     Eugen Cionga
     Toronto

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Cat de utila va este aceasta informatie? Noteaza folosind stelele

Rating:

Nota: 5 din 5 - 1 vot.

Articole similare

XV-le de start Romania A pentru meciul cu Crawshays Welsh RFC
01 Iun. 2016

XV-le de start Romania A pentru meciul cu Crawshays Welsh RFC

Astazi, pe Stadionul Arcul de Triumf din Bucuresti, cu incepere de la ora 19.00, se disputa partida dintre selectionata Romania A si Crawshays Welsh RFC. ?Jocul face parte din planul echipei noastre...
Vali Ursache inca trei ani la Oyonnax
30 Apr. 2016

Vali Ursache inca trei ani la Oyonnax

Internationalul roman Vali Ursache si-a prelungit intelegerea contractuala cu echipa sa de club, US Oyonnax, pe o perioada de trei ani, dupa cum anunta site-ul oficial al gruparii franceze. Oyonnax...
Anglia ii pregateste un tratament special lui Hooper
26 Nov. 2014

Anglia ii pregateste un tratament special lui Hooper

Graham Rowntree, antrenorul Angliei cu inaintarea, a declarat ca ii vor acorda o atentie deosebita capitanului Australiei, Michael Hooper, in meciul de sambata de pe Twickenham.
Romania - SUA se joaca sambata de la 18:30, in direct la TVR2. Stejarii, cu Ovidiu Tonita in teren. SUA, fara jumatate dintre titulari
07 Nov. 2014

Romania - SUA se joaca sambata de la 18:30, in direct la TVR2. Stejarii, cu Ovidiu Tonita in teren. SUA, fara jumatate dintre titulari

Nationala Romaniei incepe sambata, 8 noiembrie, seria meciurilor test din acest final de an. Prima adversara este selectionata SUA, care a jucat deja weekendul trecut un meci istoric pentru ei,...
Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Lasa un comentariu



Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!


[*] Toate campurile sunt obligatorii.
[**] Codul HTML nu este permis.
SUPERLIGA LA RUGBY 2016
1 Timisoara Saracens 40
2 CSA Steaua Bucuresti 48
3 CSM Stiinta Baia Mare 44
4 CS Dinamo Bucuresti 20
5 CS Politehnica Iasi 12
6 CS Universitatea Cluj 9
7 CSM Olimpia Bucuresti 13
DIVIZIA NATIONALA 2016
1 CS Stiinta Petrosani
2 CS Navodari
3 RCM Galati
4 CS Poli Unirea Iasi
5 Rugby Club Barlad
6 CSM Bucovina Suceava
7 RC Stejarul Buzau
Sondaj

Cine va fi campioana Romaniei?

1. Timisoara
2. Baia Mare
3. Steaua
4. CSM Bucuresti