Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Facebook RSS Rugby.ro Email

Atentie antrenori: Noile reguli aduc sutul ca principala arma de joc si schimba profilul unor jucatori

Atentie antrenori: Noile reguli aduc sutul ca principala arma de joc si schimba profilul unor jucatori

     Introducerea Noilor Reguli de Joc, ELV, ca experiment pentru un an a adus deja schimbari importante in felul in care se joaca rugbyul in intreaga lume. Sutul devine acum crucial pe parcursul unei partide, profilul flankerilor si al mijlocasului la gramada se schimba datorita vitezei si efortului depus, antrenamentele de recuperare vor fi decisive iar regula de 5 metri la gramada ordonata poate fi folosita ca un avantaj. Cititi despre toate acestea intr-un material al antrenorului federal Daniel Mitrea. El debuteaza cu o serie de statistici pe care trebuie neaparat sa le vedeti pentru a intelege evolutia rugbyului in lumina noilor reguli de joc.
     CLICK AICI PENTRU A VEDEA STATISTICILE JOCULUI DE RUGBY INAINTE SI DUPA ELV
    
     Analiza comparativa a jocului inainte si dupa aplicarea noilor reguli de joc
    
     Analizand statistica prezentata mai sus, se pot desprinde cateva informatii foarte bune cu privire la antrenamentul modern. Opinia specialistilor este ca unul din sectoarele foarte interesante va deveni sutul de urmarire. Importanta acestui element tehnic in fotbalul Australian, cu care vom face o comparatie, este cruciala, iar acum cu noile modificari de regulament va deveni un element tehnic foarte eficient si in rugby.
    
     1) Lovitura de picior de urmarire (din zbor) va deveni probabil cel mai important factor odata cu modificarile de regulament;
    
     Odata cu modificarile de regulament, in special cele cu privire la lovitura de picior din zona de 22m. proprie, va fi foarte important sa intelegem exact consecintele acestor modificari. Lovitura de urmarire, ca si la fotbalul Australian, va impune o mai mare evidentiere a presiunii puse de adversar si in consecinta, cresterea considerabila a jocului sub presiune (in cazul primirii balonului sutat de adversar). Aceasta presiune o vom intalni si in situatiile de ruck.
     Aceasta presiune, va afecta insa si sistemul energetic al jucatorilor, fapt pentru care trebuie sa ne asiguram ca proprii jucatori au dezvoltata foarte mult capacitatea aeroba. O alta consecinta ar fi importanta de a rezista eforturilor de alergare (dus – intors, stil naveta). Cu alte cuvinte capacitatea de a urca, de a avansa atat in atac, cat si in aparare, cat mai rapid posibil in faze successive. Majoritatea datelor confirma ca fazele de joc lungi se desfasoara intre 2min30 sec. si 3 min.
    
     2) Jucatorii aripi de gramada (6 si 7)
    
     Aceste doua posturi vor fi supuse unei noi presiuni fizice si vor trebui sa fie cei mai bine antrenati jucatori din lot. Impreuna cu cresterea numarului de lovituri libere si scaderea numarului de baloane jucate la mana, acesti doi jucatori ar trebui sa aiba un nivel de VO2 mai mare de nivelul 13 al testului bip sonor (naveta pe 20m.) => VO2 = 55 - 60 ml/kg. min. Jocul actual necesita acum ca ambele sisteme energetice (atat cel aerob, cat si cel anaerob) sa fie foarte bine dezvoltate. Forta in regim de rezistenta are un rol deasemenea foarte important pentru aceste doua posturi care necesita o viteza foarte mare si capacitatea de a lupta constant timp de 80 de minute.
    
     Destul de interesant este sa vedem media jucatorilor 6 si 7 de alergare in timpul meciului, care era cuprinsa intre 6km – 7km pe regulamentul vechi si care este acum de 12km -14km odata cu modificarile de regulament. Acest lucru probeaza ca sarcina celor doua posturi este una foarte grea.
    
     3) Gramada ordonata – regula celor 5m. poate fi folosita ca un avantaj
    
     Stalpii vor fi capabili sa intre in joc mai rapid. Ca si consecinta, stalpii mai bine pregatiti fizic se vor evidentia mai mult decat stalpii “rotunzi” din jocul clasic. In acest sens va trebui modificata mentalitatea in ceea ce priveste profilul acestor jucatori. O viteza mai buna, bazata pe o mare capacitate aeroba ne poate face mult mai competitivi la acest nivel. Aceasta concluzie va avea consecinte viitoare importante in schimbarea profilului jucatorilor, astfel incat politica de selectie (initiala si intermediara) sa fie schimbata in acest sens.
    
     Deasemenea, ca si in rugbyul profesionist (XIII) la regula de 10m. la gramada ordonata, si in rugby exista acum aceasta cerinta de a avansa foarte rapid cei 5m. si cere jucatorilor o viteza importanta si o capacitate aeroba mare. Aceasta regula va afecta si profilul tehnic al jucatorilor 9 si 8 mai ales in ceea ce priveste diversificarea optiunilor de atac.
     Regulamentul cere ca mijlocasul la gramada advers (cel din aparare) sa stea langa gramada, iar mijlocasul din atac se poate deplasa la orice distanta fata de gramada dupa introducere. Acest avantaj poate fi exploatat printr-o pasa data de catre nr. 8 mijlocasului detasat pe partea opusa introducerii, trecandu-se astfel foarte rapid de linia de avantaj. Din punct de vedere al apararii flankerul de pe partea deschisa si nr.8 trebuie sa fie foarte rapizi in incercarea lor de a se apara la o astfel de faza. O alta intrebare se ridica cu privire la locul in care ar trebui sa stea mijlocasul la gramada. Aceste noi “trasee” ale jucatorilor 6, 7, 8, si 9 vor avea un impact major in jocul modern. Acest aspect va evidentia si mai mult necesitatea de avea in aceste posturi jucatori mobili, puternici, avand viteza de alergare si reactie si bineinteles cu o mare capacitate de a intelege jocul (logica sa).
    
     4) Marginea
    
     Marginea redusa poate sa nu constituie un avantaj pentru echipa care pune presiune asupra adversarului. Nu sunt schimbari semnificative din punct de vedere fizic. Abilitatea de a prabusi molul va afecta echipele care isi bazau eficienta pe jocul la mol. Singura diferenta in jocul actual il poate constitui ridicatorii, care pot fi legati de catre prinzatori inainte de aruncare.
    
     5) Mijlocasul la gramada – 9
    
     Acest post necesita ca jucatorii sa posede o inalta capacitate aeroba si anaeroba. Cum jocul impune acum un alt nivel al vitezei si jocul numarului 9 necesita ca acesta sa fie prezent la baloanele rapide si foarte devreme la spontane, pentru a asigura continuitatea jocului. E greu de imaginat ca la toate momentele de patrundere si situatii de placaj care au loc in meci, nr. 9 poate ajunge. Tocmai plecand de la acest aspect trebuie sa ne gandim cum va arata profilul fizic al mijlocasului si trebuie sa cream lectii speciale care sa asigure necesarul parcurgerii celor aproximativ 14 km/meci. Tocmai de aceea trebuie sa avem in vedere rotirea mijlocasilor existenti in echipa de-a lungul unui sezon.
    
     6) Statisticile
    
     Perioada maxima de lucru a fost de 2min 25sec, avand o medie de lucru de 40sec. Perioada maxima de odihna a fost de 2min 30sec cu o medie de 55sec. Odata cu introducerea noilor reguli de joc ratia lucru/odihna se apropie de 1:1.
     Jocurile din Super 14 aveau in sezoanele trecute o ratie de lucru/odihna de 1:1.5 cu o medie a perioadelor de lucru de 25 - 35sec si de pauza de 50 – 60 sec.
     Stiind aceste statistici, se vor reduce perioadele de pauza, odata cu marirea perioadelor de joc continuu, iar aceste schimbari vor indica necesarul de energie al contractiilor musculare care se vor baza pe o inalta capacitate aeroba.
     In trecut rugbyul era considerat un sport cu intervale de efort alternand intre cele de mare intensitate si cele cu lungi perioade de recuperare. Acest efort sau arderi de mare intensitate conducea inevitabil la aparitia unei oboseli, in special in zona anaeroba. Performanta era diminuata de invadarea muschiului de acid lactic. In orice caz, in perioada in care existau foarte multe lovituri de pedeapsa si un important joc cu piciorul, jucatorii aveau timp suficient sa elimine acidul lactic si sa-si foloseasca rezervele de energie.
     Indicii arata ca odata cu introducerea noilor reguli de joc NU vom mai vedea jocuri cu faze scurte de mare intensitate urmate de perioade lungi de pauza.
     Aceasta evidenta va cere jucatorilor cresterea vitezei aerobe maximale (VAM) sau a VO2 (capacitatea de a mentine randamentul aerob pe o perioada cat mai lunga de timp).
     Antrenamentele de pregatire fizica trebuie sa fie axate pe cresterea capacitatii aerobe si pot fi folosite o multitudine de metode pentru cresterea volumului de oxigen si a vitezei aerobe maximale, incluzand aici si antrenamentul pe intervale, jocuri tehnice cu intensitati mari ale efortului si perioade lungi de efort (joc cu 2/3 baloane fara intrerupere), alergari pe distante de 2,4 – 3 km., precum si teste fizice modificate care vor indica nivelul imbunatatirii capacitatii aerobe (testul bip, testul Cooper, 3Km. alergare).
     Este esential deasemenea, sa incercam cresterea volumului de antrenament pe saptamana. Asadar trebuie sa ne planificam ce volum de lucru vom cere pentru fiecare jucator in parte in functie de cerintele postului si de nivelul la care se afla fiecare. Nu vom incerca sa ne antrenam jucatorii sub presiunea oboselii, ci sa-i obisnuim cu intensitatea necesara jocului pe postul respectiv si cu distantele pe care trebuie sa le parcurga respectivul in meci.
     Odata ce am determinat VAM sau VO2 max. Pentru fiecare jucator, o serie de alti factori pot fi modificati (crestere sau descrestere) – volumul, intensitatea, viteza, distanta si timpul. Antrenamentul de imbunatatire a capacitatii aerobe trebuie sa se bazeze pe imbunatatirea factorilor mai sus mentionati, astfel incat sportivii sa poata performa la o putere (forta/viteza) cat mai mare.
     In concluzie, jocul s-a modificat, iar majoritatea antrenamentelor se bazeaza inca pe antrenamente cardio, ca si in alte sporturi ciclice: box, canotaj, ciclism ca si in alergarile pe distante lungi. Ce este important in acest context, este ca toate antrenamentele fizice sa fie in concordanta cu cerintele si necesitatile impuse de catre joc.
    
     Antrenamentele bazate pe jocuri si imbunatatirea tehnicii sunt ideale pentru aceste antrenamente fizice cu conditia de a ajunge la o ratie lucru/pauza de 1:1 fata de clasicile secvente lungi de pauza (lucru pauza 1:2 sau 1:3).
    
     Sistemele de detectie GPS sunt destul de scumpe, insa ele va pot ajuta foarte mult in activitate. Totusi putem lucra daca vom masura direct incarcatura din antrenament si vom compara cu timpul alocat odihnei si recuperarii (ex: 2min.30sec. lucru / 2min.30 sec. pauza). Aplicand acest sistem vom fi siguri ca antrenamentele nostre vor fi la un nivel potrivit si vom face fata rigorilor jocului actual.
    
     7) Antrenament de recuperare
    
     Daca volumul de alergare este acum afectat (in sensul cresterii acestui volum) vom fi obligati sa transmitem jucatorilor, ca ei trebuie sa-si asume si schimbarile masive in ceea ce priveste perioada de recuperare. Daca volumul de alergare este de aproximativ 12-14km inseamna ca un jucator va fi recuperat complet dupa 2 zile. Nu este greu sa lucram apoi cu jucatorii care sunt bine pregatiti, rapizi, puternici, dar si recuperati din punct de vedere fizic.
    
     Tocmai de aceea nu trebuie neglijate minutele de final ale antrenamentului/jocului de refacere de dupa efort (exercitii de intindere, respiratie, alergare usoara, etc.) si se impune o acordare deosebita sesiunilor de recuperare rece (crioterapie) sau calda (sauna, jacuzzi, etc.) precum si masajelor de recuperare. In era profesionismului antrenamentul a ajuns sa fie 50% antrenament propriu-zis (tehnico-tacic, fizic, mental, analiza video) si 50 % recuperare. Cine reuseste sa se recupereze mai rapid poate face fata mai usor rigorilor impuse de antrenamente si meciuri.
     Pentru a fi cat mai eficienti in antrenamentele noastre, putem apela la cunostintele altor „colegi” din diferite sporturi pentru a „imprumuta” din metodele lor de pregatire, atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere tehnico-tactic (Fotbalul Australian, Fotbalul American, Rugbyul in XIII, etc.).
     Tin sa multumesc si pe aceasta cale lui Daniel Collins (expert in pregatirea fizica in Fotbalul Australian) si colegilor sai pentru informatiile puse la dispozitie, precum si pentru ideile sale cu privire la schimbarile ce vor surveni in pregatirea rugbystilor profesionisti.
    
     Tin deasemenea sa multumesc profesorului meu Rene Chiriac care in aceste zile ne-a parasit. Sa-i fie tarana usoara!
    
     Daniel Mitrea, antrenor federal, 02.10.2008
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Cat de utila va este aceasta informatie? Noteaza folosind stelele

Rating:

Nota: 5 din 5 - 1 vot.

Articole similare

Impactul profesionismului asupra rugby-ului (IV): Influenta profesionismului asupra natiunilor
12 Mai 2010

Impactul profesionismului asupra rugby-ului (IV): Influenta profesionismului asupra natiunilor "mari"

Continuam astazi seria de articole care trateaza ?Impactul profesionismului asupra rugby-ului? la modul cel mai profund. Autorul este corespondent al saptamanalului "Midi Olympique" pentru Canada....
Impactul profesionismului asupra rugby-ului (V): Influenta profesionismului asupra natiunilor
12 Mai 2010

Impactul profesionismului asupra rugby-ului (V): Influenta profesionismului asupra natiunilor "mici"

Continuam astazi seria de articole care trateaza ?Impactul profesionismului asupra rugby-ului? la modul cel mai profund. Autorul este corespondent al saptamanalului "Midi Olympique" pentru Canada....
Impactul profesionismului asupra rugby-ului (III): Influenta profesionismului asupra jocului in sine
07 Mai 2010

Impactul profesionismului asupra rugby-ului (III): Influenta profesionismului asupra jocului in sine

Continuam astazi seria de articole care trateaza ?Impactul profesionismului asupra rugby-ului? la modul cel mai profund. Autorul este corespondent al saptamanalului "Midi Olympique" pentru Canada....
Impactul profesionismului asupra rugby-ului (II): Influenta profesionismului asupra jocului in sine
30 Apr. 2010

Impactul profesionismului asupra rugby-ului (II): Influenta profesionismului asupra jocului in sine

???? Continuam astazi seria de articole care trateaza ?Impactul profesionismului asupra rugby-ului? la modul cel mai profund. Autorul este corespondent al saptamanalului "Midi Olympique" pentru...
Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te la newsletterul Rugby.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Lasa un comentariu



Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!


[*] Toate campurile sunt obligatorii.
[**] Codul HTML nu este permis.
SUPERLIGA LA RUGBY 2016
1 Timisoara Saracens 40
2 CSA Steaua Bucuresti 48
3 CSM Stiinta Baia Mare 44
4 CS Dinamo Bucuresti 20
5 CS Politehnica Iasi 12
6 CS Universitatea Cluj 9
7 CSM Olimpia Bucuresti 13
DIVIZIA NATIONALA 2016
1 CS Stiinta Petrosani
2 CS Navodari
3 RCM Galati
4 CS Poli Unirea Iasi
5 Rugby Club Barlad
6 CSM Bucovina Suceava
7 RC Stejarul Buzau
Sondaj

Cine va fi campioana Romaniei?

1. Timisoara
2. Baia Mare
3. Steaua
4. CSM Bucuresti